SEMNAL la Săliștea de Sus

 

                                                                                                       de Gheorghe Pârja

În urmă cu peste o jumătate de veac, școala maramureșeană de la sate era marcată de un eveniment publicistic mai puțin întâlnit. La Școala din comuna Săliștea de Sus, un grup de profesori și elevi, îndrumați de profesorul Simion Iuga, a editat revista școlară SEMNAL. Aproape de fapta tipărită a fost și poetul Ion Bogdan, adică profesorul Dumitru Iuga. Vestea s-a răspândit prin școlile Maramureșului, fiind dată ca pildă de urmat. Apariția revistei școlii săliștene m-a prins învățător în satul Breb. Eu consumasem emoția alcătuirii unei reviste la Liceul Pedagogic din Sighetul Marmației, pe când eram elev. Dar publicarea unei reviste, într-o comună de pe Valea Izei, a fost o noutate absolută pentru vremea aceea. A fost și un îndemn spre creație, un prilej fericit ca elevii să-și vadă gândurile sub formă tipărită.

Presa literară a consemnat evenimentul, publicând în paginile ei poezii ale elevilor sălișteni. Țin minte numele elevului Liviu Doru Bindea. Semnalul revistei s-a auzit prin vreme. De când în actualul oraș Săliștea de Sus se desfășoară o manifestare cu aură academică – am numit Simpozionul „Cultură și civilizație românească” -, revista SEMNAL apare ca publicație anuală a Centrului de Cercetări. La ediția a XIV-a a Simpozionului din acest an, în ajun de Sântămăria Mare, a apărut un număr adecvat evenimentului (Serie nouă, an 4/2021). Articolul de deschidere aparține universitarului Nicolae Iuga, fiind o analiză diacronică a importanței familiilor nobile române din Maramureș.

De reținut afirmațiile autorului referitoare la nobilii români maramureșeni în contextul actual. Uniunea Europeană nu este condusă de personalități politice puternice, exponente ale unor valori naționale și unor tradiții europene comune. Una dintre valorile comune este nobilitatea. Profesorul Iuga constată că „multe personalități contemporane, ridicate dintre diferitele popoare ale Europei, își caută astăzi ascendențe nobiliare cu un justificat sentiment de mândrie.” Din acest punct de vedere, românii maramureșeni nu sunt cu nimic mai prejos. A se vedea Diplomele maramureșene, un corpus de documente medievale, scrise în limba latină, între anii 1300-1500, referitoare la românii din vechea Țară a Maramureșului.

Dr. Alexandru Leordean scrie despre avocatul dr. Gavrilă Iuga, care s-a remarcat printre intelectualii români din zona Vișeu-Iza Superioară, devenind conștiința limpede a avântului național după principiile ASTREI. Este un personaj tragic al istoriei noastre. În septembrie 1940, imediat după Diktat, ajunge la Săliște. Este înștiințat că proprietatea de la Sighet a fost transformată în scrum de către trupele maghiare. Șocul cedării Ardealului îl răpune la Vatra Dornei. Profesorul Simion Bogîldea scrie despre dr. Ghizela Ghercioiu, reprezentantă de seamă a familiei Vlad, din Săliștea de Sus. Drd. Lazăr Năsui face o reconstituire de oameni și întâmplări de pe Valea Drăguiasa. Emoționant reportaj!

Scriitoarea Liliana Iuga Mărginean publică câteva capitole din volumul „Acasă, în Maramureș,” un documentar memorialistic despre Săliștea natală. Cartea a fost lansată în preajma Simpozionului. Profesorul Nicolae Iuga își amintește de câteva întâlniri admirabile din vremea studenției. Inclusiv întâlnirea cu Petre Țuțea. Ing. Timur Chiș prezintă câteva anomalii geotermice în Săliștea de Sus. Dr. Anamaria Iuga prezintă studiul despre plante, între oralitate și cultura scrisă. Măriuca Verdeș descrie rostul cergei în inventarul casei maramureșene.

Revista mai publică o serie de recenzii la apariții editoriale recente, semnate de dr. Ilie Gherheș, Gavril Ciuban, Horia Picu, Gheorghe Pârja, dr. Marian Nencescu. Profesorul Pamfil Bilțiu scrie despre regretata Victoria Berbecaru, o viață închinată artei populare, etnografiei, învățământului și înălțării satului.