Reverberații înspre ”eCreator”ul lui Roșiianu - Valentin Lupea

 

Profesorul Valentin Lupea s-a remarcat în ultima vreme ca un fin, profund și valoros critic literar, asta și datorită editorului și posesorului editurii ”eCreator” Baia Mare, care-l pune la muncă pe de-acum pensionarul activ, profesorul de limba și literatură română Valentin Lupea.

Cu bucurie vreau să semnalez apariția volumului de critică și apariții editoriale numit ”Labirintul reverențelor”, editura eCreator, colecția Critică, 2022, unde am și eu o cronică realizată de Domnia sa.

În cele peste 220 de pagini Valentin Lupea ”vorbește” dar mai ales scrie din perspectiva specialistului despre 20 de cărți și autorii lor, volume care au fost tipărite, în special la editura domnului Ioan Romeo Roșiianu.

Începe ”dând Cezarului ce este al Cezarului” cu ”Ioan Romeo Roșiianu - Scrisori către către izoleta”,poezie, despre care autorul consideră că ”sunt niște meditații profunde asupra vieții și nevieții, concepute și trăite în perioada nefastă a unei pandemii diabolice”. De asemenea se apleacă asupra poetului, prozatorului, jurnalistului, eseistului și criticului literar, considerându-l o personalitate a acestui secol pe care îl trăim. Despre ”Scrisori către izoleta” concluzionează că: ”este și va rămâne o carte tulburătoare prin adevărurile spuse în ea, prin simțirile și sentimentele trăite și enunțate în ea, prin fricile și speranțele care bântuie viața unui suflet problematizat și chinuit de imaginea haitei de lupi tineri și înfometați care stau mereu la pândă gata să atace, o carte care se încheie pe undeva așa ca în poveste, când naratorul se apropie de sfârșitul poveștii (...)”.

Despre ”Francisc Edmund Balogh – Recurs la umbre”, Valentin Lupea face muncă de detectiv și află despre autor că are o personalitate ”complexă și de invidiat: artist fotograf (plastică și fotografie artistică), poet și cântăreț pop rock, iar ”versul liber, versul alb, care predomină majoritatea poemelor îl prinde”.

”Adrian George Itoafă – Omagiu nipon” este o carte care cuprinde” ...un număr de 126 de haiku-uri, terminându-se cu minunatele sale cuvinte: ”Mă îmbrac în frac, să invit nemurirea la duș”.

O carte importantă despre care scrie este cea a părintelui – poet seinean Gheorghe Pop – ”Peregrin spre ... Dincolo”. Îl consideră pe Gheorghe Pop ”...un creator de frumos care a scăpat de acea obsesie strivitoare a inovației poetice cu orice preț, preferând acea adâncire în transfigurarea datelor fundamentale ale existenței umane, un creator profund, conștient de faptul că timpul trece ireversibil și odată cu el trecem și noi prin această viață. La urma urmei, poetul știe că nu este altceva decât un peregrin spre dincolo, care în drumul său spre moarte consideră viața aceasta doar o haltă”.

S- a aplecat și asupra cărții doamnei Paula Bârsan, numită ”Adorație”. Despre volumul de poezie aflăm chiar de la autoare, prin mărturisirile acesteia: ”Mă deschid curios către tine acum, în răsfoire și topesc din mine emoții și amintiri infinit de personale din construirea universului meu, din colecția mea de trăiri și oameni dragi”. Iar Valentin Lupea ne îndeamnă să ne lăsăm pătrunși ”... de acea stare de catharsis eliberatoare de pasiuni și purificatoare de emoții prin intermediul versului și al artei, citind acest volum despre adorație, dragoste și iubire”.

 Carmen Mihaela Coca şi Aurelia Oancă – „Poezia picturii, pictura poeziei” este un volum în care se îmbină în mod fericit cele două arte. Am avut ocazia să lansăm acest volum şi la Şcoala Gimnazială Mireşu Mare la o întâlnire cu câţiva poeţi, membri ai Ligii Scriitorilor din Maramureş. Valentin Lupea spune: „Merită din plin să vizitaţi şi să răsfoiţi această carte – expoziţie, care vă va delecta şi încânta, atât intelectul cât şi sufletul, deopotrivă”.

Altă carte despre care scrie este „Geta Stan Palade – Urechilă, cântăreţ la trompetă” iar autorul o felicită  şi consideră că literatura pentru copii „este parte integrantă a literaturii naţionale şi universale” (...) „Evocarea copilăriei este una dintre temele esenţiale acestui tip de literatură, deoarece copiii citesc cu pasiune, nu numai creaţiile dedicate lor ci şi alte creaţii care, prin problematica şi frumuseţe limbajului, precum şi a mesajului transmis, îi interesează deopotrivă şi pe ei, şi pe adulţi”.

„Gabriela Solomon – Doar iubire” , volum în care criticul Valentin Lupea spune simplu şi apăsat: „Trei sunt întrebările pe care şi le pune doamna Gabriela Solomon în această călătorie a dânsei prin viaţă: Ce înseamnă dragostea?, De ce este necesară suferinţa?, Există iubire necondiţionată?. Iată axa ideatică pe care este construită cartea”.

„Mihai Epli – Lacunele speranţei”. Cunosc şi eu acest volum de poezii fiindcă am fost rugat să scriu despre ea, iar autorul Valentin Lupea consideră că „... Mihai Epli, caută ceva , caută lumina şi speranţă, caută răspunsuri esenţiale la întrebări la fel de esențilae ale vieţii. Că le-a găsit sau nu le-a găsit, vei afla tu singur, cititorule, lecturând cu atenţie poemele cuprinse între coperţile acestei minunate cărţi”.

„Ovidiu Bârsan – Kara Golge”. Despre cartea domnului Ovidiu Bârsan, Valentin Lupea consideră că: „Textele cuprinse aici încearcă să-l oprească pe omul contemporan din iureşul vieţii sale cotidiene şi să-l facă să înţeleagă, să simtă şi să primească ceea ce există dincolo de forma cuvintelor care-i sunt adresate”.

„Aurelia Oancă – Prinţul din Codru” este o carte pentru copii apărută la Editura Eurotip Baia Mare, director Pamfil Godja, pe care autorul o apreciază având în vedere că Aurelia Oancă, pe lângă poezie a mai scris acest gen de literatură pentru copii şi are experienţă.

„Oana Ileana Noorani – Preambul ştiinţific”. Valentin Lupea consideră că autoarea „...aduce prin cartea sa ceva nou, inedit, ceva care nu mai separă artele de ştiinţe, din contră, le uneşte, le amestecă, diluându-le relativitatea şi absolutivitatea, făcând ca acolo sus, undeva în sferele înalte ale cunoaşterii, arta şi ştiinţa să se întâlnească cu poezia într-un tot unitar. Harul ştiinţific şi talentul artistic al doamnei Oana Ileana Noorani se-ntâlnesc cu această carte la modul cerebral, artista fiind o fiinţă problematizată în sensul pozitiv al cuvântului”.

„Grigoraş Ciocan – Bancuri hazlii”. După ce îi face o fişă bibliografică a autorului născut în Sălniţa, Valentin Lupea consideră că volumul lui Grigoraş Ciocan este „... un adevărat atelier de lucru al unui artist, cizelându-l, transformându-l în poezie, versificând, poate voit, cu o anumită stângăcie specifică poetului popular, tocmai pentru a-i păstra unicitatea şi autenticitatea, aşa cum face deseori artistul plastic, folosind stamba, acea imagine imprimată unui desen gravat pe o placă de metal, lemn sau plastic, obţinând produsul final numit gravură (...) Grigoraş Ciocan apare sub forma unui sfătos şi educat moralist al unei lumi uneori nu tot atât de educată, dar predispusă mereuc onsumului unor asemenea producţii la fel de gustate, reţinând cu uşurinţă, în fiecare, ideea de bază a bancului popular, învelită în noua haină pe care autorul cărţii i-o dă”.

„Victoria Iuga – Viaţa mea ca o poveste; Băieţi şi destine; Fete şi destine”. Valentin Lupea spune: „Autoarea celor trei cărţi este preocupată de relaţia dintre viaţă, destin şi iubire în două societăţi diferite, cea comunistă, cu lipsurile şi neajunsurile ei şi cea capitalistă, cu drepturile şi libertăţile oferite”. Întrebarea autorului dar şi a mea este când îşi găseşte omul echilibrul?

La paginile 118 – 122, cu titlul „Moara lui Gelu – o altfel de moară” profesorul Valentin Lupea scrie despre cartea mea, asemănătoare ca tematică cu cea despre care vorbesc acum „Gelu Dragoş – Moara lui Gelu”, o carte în care am adunat însemnări, semnale editoriale, referinţe critice şi chiar prefeţe de cărţi.  Profesorul Valentin Rupea scrie veridic despre mine, de aceea vă invit să citiţi volumul Domniei sale.

„Maria Berciu – Culorile iubirii”, un alt semnal editorial despre care am scris şi eu, o carte despre care Valentin Lupea afirmă că acest volum : „... cuprinde o doză concentrată de informaţii, emoţii şi trăiri, o complexitate emoţională diversă şi conştientă, pe nişte spaţii mici, un adevărat amalgam de emoţii şi o multitudine de stări exprimate scurt şi la obiect, oferindu-ne idei şi sentimente concentrate şi interesante, o carte profundă şi relaxantă, uşor de citit şi foarte potrivită timpului nostru galopant şi nesigur”.

Ioan Romeo Roşiianu apare din nou în cartea lui Valentin Lupea cu „Punte peste pagini”, despre care autorul notează: „Cartea însăşi, punte peste pagini fiind, marchează prin autorul ei un asemenea moment al trecerii, al iniţierii prin trecere, care moment îl pune pe cititorul avizat sau neavizat în postura de observator şi cumulator de informaţii, altele decât cele acumulate până atunci, informaţii care completează bagajul său informaţional despre lume, viaţă, existenţă şi trăire artistică, cu altele noi, pătrunzând într-un teritoriu nou, mult mai bogat estetic, trecere care-l iniţiază pe lector, sau cel puţin aşa sperăm, transformându-l într-un fin cunoscător şi consumator al frumosului artistic, un mai bun gânditor care va fi în stare să guste, să aprecieze şi să perceapă fenomenul literar în ansamblul lui, cu alţi ochi, dintr-un alt unghi de privire, din postura nouă în care îl percepe şi ni-l transmite prin mesajul său criticul literar”.

„Nicolae Dina – Reverenţele cărţii”. O altă apariţie a Editurii eCreator despre care Valentin Rupea consemnează: „Din cele citite până acum, am constatat faptul că domnul Nicolae Dina îmbogăţeşte critica românească printr-o scriere de adâncă profunzime având în vedere că starea intimă a domniei sale este una predispusă filosofării, fiind cea a unui gânditor cu o pronunţată natură problematico-existenţială, un adevărat exponent al vremurilor sale”.

„Cristian Gabriel Moraru – Zece poeţi teleormăneni”. Da, Cristian Gabriel Moraru este prietenul meu, fiind un valoros scriitor al generaţiei tinere de literaţi din sudul ţării. Valentin Lupea crede că  poeţii aleşi „în primul rând după criteriul regional nu ne deranjează absolut cu nimic, mai ales că, din mărturisirile autorului cărţii, care carte este de fapt o antologie literară, aflăm că el, antologul, a ţinut cont şi de alte criterii de eligibilitate, cum ar fi: criteriul valoric, fără de care nu s-ar putea susţine nici un demers literar; criteriul ordonării alfabetice a autorilor pentru a evita orice discuţii sterile; criteriul apartenenţei la familia revistei Teleormanul Cultural, toţi poeţii antologaţi fiind colaboratori de nădejde ai revistei”.

„Daniel Luca – Raftul eCreator”. Un alt prieten al meu din Banat, cărturarul, adică: poetul, romancierul şi criticul literar Daniel Luca apare în cartea lui Valentin Lupea, într-o carte care, aşa cum îi spune şi titlul, semnează 57 de cronici literare la tot atâtea cărţi şi autori tipăriţi la aceeaşi editură, eCreator, printre care, cu onoare mă regăsesc şi eu.

„Mihai Epli – Lacunele luminii”. Autorul ne spune că volumul lui Mihai Epli cuprinde 73 de poezii şi 6 acrostihuri. Detailează: „Actul său scriitoricesc şi curăţenia vieţii sale produc entuziasmul creator, adică acea stare de incandescentă luminare, un vis cu ochi deschişi, privind lucrurile aşa cum sunt şi năzuind să le înfăţişeze aşa cum ar trebui să fie. Numai dintr-un suflet superior format şi profund disciplinat poate ieşi o rostire literară autentică, ce constituie mult mai mult decât o simplă cuvântare profană”.

„Cristian Gabriel Moraru -  Dosar critic eCreator”. Valentin Lupea observă că acest volum „este însoţit de un vast şi complet curriculum vitae literar al autorului, motiv pentru care, deşi nu ne cunoaştem personal, am putut afla faptul că poetul, eseistul, criticul şi istoricul literar Cristian Gabriel Moraru s-a născut la dat de 23 octombrie 1985, în municipiul Roşiorii de Vede, judeţul Teleorman”. Despre volumul acestuia au dat referinţe critice: Ioan Andreica, Gabriel Dinu, Doina Pană Chira.

„Daniel Marian – Balansoar pentru eCreator” – o altă carte de excepţie tipărită la eCreator de către hunedoreanul Daniel Marian despre care Valentin Lupea spune că volumul „cuprinde un număr de 37 cronici literare, la tot atâtea cărţi de autor” în care criticul Daniel Marian, aflat în această ipostază şi nu de poet minunat „scrie aşadar aici o carte tulburătoare, o adevărată mărturie, care pune întrebări fără să întrebe. Viziunea lui asupra frământărilor creative de la Editura eCreator vine să cizeleze, cu mult tact şi tâlc, autori şi scrieri dintr-o vastă paletă artistico-creativă, înregimentându-i pe fiecare cu multă pricepere şi disciplină, într-un anumit contingent, din care va fi greu de evadat”.

„Jean Paul Gavard-Perret – Labirintul”. Despre cartea poetului francez subliniază că: „Simbolistica titlului ne dă de înţeles că de fapt civilizaţia începe cu complicarea. Cu alte cuvinte, dacă a fi civilizat înseamnă a fi pe undeva extrem de complicat, raportându-te tu la tine însuţi, a fi necivilizat, sub acoperire, ar fi mai puţin complicat. Ceea ce se întâmplă de fapt în carte, ar fi un fel de rătăcire labirintică prin aşa-zisa civilizaţie complicată de azi, căreia i se potriveşte totul, dar chiar totul”.

„Florin Dragomir – (Is)păşiri uşoare peste sat”. Este o carte care beneficiază de un număr de 5 cronici literare, semnate în ordine de prof. drd. Petronela Apopei, prof. dr. Valeria Bilţ, Nicolae Dina, prof. Gelu Dragoş şi Nicolae Toma. Despre carte şi autor Valentin Lupea scrie: „Tânărul poet Florin Dragomir trăieşte aşadar în satul său, ţintuit într-o boemie personală, eliminând orice viziune realistă despre nevoile reale pe care le pot oferi alte spaţii sociale (...) Florin Dragomir crede că menirea acestuia este aceea de a aduna rime şi cuvinte, de a scutura praful de pe stele făcându-le să zboare”.

„Doina Pană Chira – Florile iubirii înflorite”. Valentin Lupea notează: „Cartea este străbătută la modul temtic de nuanţe ale unui romantism târziu. În cele peste şaptezeci de poezii, nostalgia, reveria şi visarea se-mpletesc cu dorinţa asiduă de iubire, iubire liberă în mijlocul unei naturi confidente, iubire împărtăşită sau nu, chiar imposibilă uneori. Stilul clasic al creaţiilor se combină armonios cu stilul modern, cu versul liber, fără a deranja câtuşi de puţin”.

„Constantin Virgil Gheorghiu – Ora 25”, roman. Valentin Lupea descrie personalitatea complexă a autorului, fost diplomat interbelic, jurnalist, poet, romancier. Din 1948 a trăit în Franţa, iar celebrul său roman „Ora 25” a fost tradus în aproape 40 de limbi străine. Din Nota Redacției aflăm că: „ORA 25 este un roman autobiografic tezist, cum spun unii, filosofic, cu accente teologice, cum spun alţii, profetic cum pare să-l confirme tot mai mult actualitatea pe care o trăim, reprezintă o parte din aventura vieţii autorului, Constantin Virgil Gheorghiu, nu aşa cum s-a văzut sau nu ea din exterior, ci aşa cum a trăit-o lăuntric cel ce o povesteşte.”

„Adriana Crăciun&Larisa Roman – Rossina, o voce de dincolo de timp” este ultima carte despre care scrie Valentin Lupea: ”Cartea de față pare a fi pe undeva o ficțiune, motiv pentru care autoarele ne atrag atenția că nu e o ficțiune. Și au dreptate! Este o carte document, plină de real. Atât fictivul cărții cât și documentarul cărții vizează intelectual, spiritul nostru, dar în egală măsură, inima și sufletul cititorilor.

În una din cronicile care însoțesc cartea profesorului Valentin Lupea, semnată de prietena Olimpia Mureșan aflăm că: ”Volumul de critică literară – Labirintul reverințelor ne prezintă referințe critice scrise de profesorul Valentin Lupea, cel care ne înfățișează punctul său de vedere asupra fenomenului literar semnalat. Apar astfel cronici literare ale cărților ce i-au căzut în mână și...cu verva-i caracteristică, autorul V. Lupea n-a rezistat – ca să nu scrie câteva idei despre ele – trecându-le prin filtrul propriei personalități. (...)Așa a apărut un labirint de idei care-și justifică numele prin stima și respectul pe care le manifestă autorul Valentin Lupea față de autorii și operele lor analizate, certificând încă o dată că-n labirintul artelor literare și nu numai – critica literară reprezintă – cum zicea George Călinescu în a sa Istorie a literaturii române de la origini până în prezent – un loc aparte și că ea însăși este o artă”.

Ar mai fi un singur lucru de spus: Poftiți la lectură!

                                                                                    Gelu DRAGOȘ