Profesorii vor trebui să obțină minimum 15 credite
ECTS prin cursuri de formare continuă, la fiecare 5 ani, începând de la data
licențierii în învățământ (actuala definitivare în învățământ care ar urma să
se reformeze), potrivit proiectului legii învățământului preuniversitar, făcut
public de ministra Educației, Ligia Deca, luni, 27 februarie 2023.
Sunt 3 categorii de credite care trebuie atinse, iar
această formare va fi monitorizată prin Centrele de Carieră Didactică (CCD) din
județe, după cum a declarat joi, 2 martie 2023, ministra Ligia Deca, la Radio
România Actualități.
”Pentru personalul didactic, formarea continuă este
un drept și o obligație”, scrie în proiectul legii educației varianta Deca, la
articolul 183, alineatul 1, prevedere aflată și în actuala lege a Educației,
legea 1/2011.
Alineatul 2 de la articolul 183 din proiect
menționează că ”Personalul didactic, precum și personalul de conducere, de
îndrumare și de control din învățământul preuniversitar este obligat să
participe periodic la programe de formare continuă, astfel încât să acumuleze,
la fiecare interval consecutiv de 5 ani, considerat de la data promovării
examenului de licențiere în învățământ, minimum 15 credite ECTS”.
Cum
se împart cele 15 credite ECTS, potrivit proiectului de lege?
Minimum 5 credite ECTS ”vor respecta competențele
prioritare prevăzute în planul național de formare continuă în cariera
didactică”, în conformitate cu politicile și strategiile Ministerului
Educației, se arată în document.
Alte cel puțin 5 credite vor fi obținute din cursuri
de formare continuă legate de nevoile identificate la nivel de școală sau local
”în conformitate cu cartografierea periodică a nevoilor de formare la nivelul
judeţului, realizată de CCD (n. red. Centrul de Carieră Didactică; preia Casa
Corpului Didactic din prezent), sau, după caz, în funcţie de nevoile de formare
continuă ale personalului didactic identificate la nivelul Comisiei pentru
Formare şi Dezvoltare în Cariera Didactică”.
Apoi, cel mult 5 credite ECTS vor fi la decizia
cadrului didactic, ”pot fi finanțate din bugetul CCD sau, după caz, din
finanțarea de bază a unităților de învățământ pentru cheltuieli cu formarea
continuă”, mai scrie în proiect.
Ligia
Deca: Vom monitoriza impactul acestor formări la clasă
Ministrul Educației, Ligia Deca, a reluat modul de
împărțire a creditelor și a spus, într-o intervenție la Radio România
Actualități (RRA) de joi, 2 martie, că rezultatele formării continue vor fi
monitorizate la clasă:
”Formarea continuă în propunerea legislativă vizează
trei paliere: o treime din credite vor fi acordate în funcție de nevoile
stabilite la nivel național, de exemplu, creșterea nivelului de alfabetizare
funcțională. O treime din credite vor fi adaptate nevoilor școlii: dacă avem o
școală unde trebuie să reducem abandonul școlar, atunci profesorii vor fi
formați să recunoască semnele timpurii ale abandonului. O treime rămâne la
latitudinea profesorului. Practic, având acele centre județene pentru cariera
didactică (n. red. CCD care ar urma să preia actualele Case ale Corpului
Didactic), vom și monitoriza impactul acestor formări la clasă”, a declarat
oficialul.
Într-un document publicat de Casa Corpului Didactic
Cluj apare că un program cu 15 credite presupune 60 de ore de formare. În
prezent, un profesor trebuie să parcurgă circa 360 de ore de formare, în
situația în care sunt obligatorii 90 de credite în 5 ani. Într-un an, el
participă la 72 de ore de pregătire. Pe același calcul, un cadru didactic ar
trebui să participe la 60 de ore, iar acest lucru înseamnă 12 ore pe an,
conform proiectului de lege Deca, de 6 ori mai puține ore decât în prezent.
EduPedu.ro a scris despre tăierea masivă a numărului de credite, pe marginea
proiectului legii în prima variantă Deca, obținut și consultat în ianuarie 2023.
Iată
ce se arată în proiectul de lege publicat pe 27 februarie 2023:
”Art. 183
(1) Pentru personalul didactic, formarea continuă
este un drept şi o obligaţie.
(2) Personalul didactic, precum şi personalul de
conducere, de îndrumare şi de control din învăţământul preuniversitar este
obligat să participe periodic la programe de formare continuă, astfel încât să
acumuleze, la fiecare interval consecutiv de 5 ani, considerat de la data
promovării examenului de licenţiere în învăţământ, minimum 15 credite ECTS.
(3) Distribuţia numărului de credite ECTS obţinut,
începând cu numărul minim, va respecta următoarele criterii:
a) minimum 5 credite ECTS vor respecta competenţele
prioritare prevăzute în planul naţional de formare continuă în cariera
didactică; acestea sunt finanţate prin programe naţionale, din bugetul CCD sau,
după caz, din finanţarea specială a unităţilor de învăţământ pentru cheltuieli
privind perfecţionarea pregătirii profesionale a personalului didactic şi
didactic auxiliar, pentru implementarea politicilor şi strategiilor
Ministerului Educaţiei;
(b) minimum 5 credite ECTS vor respecta priorităţile
la nivel şcolar sau, după caz, local, în conformitate cu cartografierea
periodică a nevoilor de formare la nivelul judeţului, realizată de CCD, sau,
după caz, în funcţie de nevoile de formare continuă ale personalului didactic
identificate la nivelul Comisiei pentru Formare şi Dezvoltare în Cariera
Didactică; acestea sunt finanţate din bugetul CCD sau, după caz, din finanţarea
de bază a unităţilor de învăţământ pentru cheltuieli cu pregătirea
profesională, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, prin bugetele
locale;
c) maximum 5 credite ECTS vor fi la decizia cadrului
didactic; Acestea pot fi finanțate din bugetul CCD sau, după caz, din
finanțarea de bază a unităților de învățământ pentru cheltuieli cu formarea
continuă, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, prin bugetele
locale”, scrie în proiectul legii învățământului, varianta Ligia Deca,
consultat de EduPedu.ro.
O noutate o reprezintă faptul că profesorii trebuie
să participe o dată la 2 ani la cel puțin un program de formare continuă
acreditat. Prevederea a rămas din varianta inițială a proiectului propus de
Deca, obținut pe surse de EduPedu în ianuarie 2023:
„Personalul didactic din învăţământul preuniversitar
este obligat să participe cel puţin o dată la 2 ani la cel puţin un program de
formare continuă acreditat, conform unui plan stabilit la nivelul unităţii de
învăţământ, pe baza analizei nevoilor de formare elaborată de CNFDCD”, scrie la
articolul 183, alineatul 7.
În actuala Lege a Educației, legea 1/2011, apare că
profesorii și directorii sunt obligați să participe periodic la programe de
formare profesională, astfel încât să acumuleze, la fiecare interval consecutiv
de 5 ani, minimum 90 de credite profesionale transferabile.
Despre proiectele de legi ale Educației, făcute
publice de Ligia Deca la aproape 5 luni de la preluarea mandatului de ministru
În conferința de presă de luni, 27 februarie, în
care a prezentat proiectul legii învățământului preuniversitar și proiectul
legii învățământului superior, ministra Educației, Ligia Deca, a declarat că
proiectele ”vor sta în dezbatere timp de 10 zile. Ne dorim un moment de
respiro, nu redeschidem dezbaterea publică, după cele 10 zile, pentru că nu am
mai termina niciodată, însă este clar că discuția pe legile educației nu s-a
oprit niciodată”, a spus oficialul.
“Aproximativ pe 8 martie ne dorim să pornească
procesul de avizare interministerială în Guvern. Dupa adoptarea în Guvern a
legilor Educației, acestea vor merge în Parlament și vor urma traseul
democratic pentru dezbatere”, a mai spus Deca în conferință.
Amintim că Bacalaureatul va avea tot atâtea probe
scrise ca acum, în sesiunea de vară/toamnă, iar cele de competențe și o probă
complementară vor putea fi date în timpul clasei a XII-a, conform proiectului
legii învățământului preuniversitar. De asemenea, admiterea separată la liceu
poate fi organizată pentru cel mult 60% din locuri, potrivit aceluiași proiect.
Prima generație care ar da acest examen de admitere este cea care intră în
clasa a V-a în anul școlar 2023-2024, spune Ligia Deca.
În ceea ce privește profesorii, salarizarea acestora
va fi progresivă, având la bază salariul mediu brut pe economie și va fi
inclusă în legile educației, a declarat luni, 27 februarie, Ligia Deca.
Generalizarea masteratului didactic, titularizarea pe jumătate de normă,
eliminarea definitivatului și înlocuirea lui cu licențierea în cariera
didactică, sunt și ele anunțate de ministrul Educației, Ligia Deca, în
proiectul Legii învățământului preuniversitar.
RRA
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu