Privesc scandalul iscat în oglindă,
prin zgomote-nfundate de săbii,
cum vipera se cațără-n tindă
și-n mine mor zeci de corăbii.
Mă-ntind mereu visele de mă rup,
cele care-mi acoperă trupul puțin,
dar vipera verde cu capul de lup,
mă bântuie-n toiagul de crin.
Se strecoară-n sân găleata de sânge,
prin rana stupidă, cât un cavaler,
cornul în suflet mi se înfige,
cu franjuri albastre ce flutură-n cer.
Sunt parcă singur cu Dumnezeu,
vipera cu corn tandru este la sân.
Nu găsesc poarta pe unde să ies și eu,
din casa asta, casa cu un singur nebun.
Puiu RĂDUCAN
Băile Olănești, 16.06.2024
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu