Evoluția spectaculoasă a tehnologiei din ultimii ani a transformat medicina dintr-o disciplină bazată pe protocoale generalizate într-o știință a preciziei individuale. Lucrarea de față explorează intersecția vitală dintre medicina personalizată și sistemele de Inteligență Artificială (IA), evidențiind modul în care datele genetice și algoritmii avansați pot conlucra pentru binele pacientului. Într-o eră în care decizia medicală este din ce în ce mai asistată de mașini, înțelegerea mecanismelor de gestionare a riscurilor IA nu mai este doar o opțiune tehnică, ci o necesitate etică și juridică. Acest articol își propune să ofere cititorului un cadru conceptual clar asupra modului în care inovația tehnologică poate fi armonizată cu siguranța clinică și respectarea demnității umane.
Pentru a asigura o acuratețe maximă, acest articol a fost realizat prin consultarea directă a unei Inteligențe Artificiale de ultimă generație (din aceeași familie tehnologică cu sistemele cunoscute publicului larg, precum cele dezvoltate de Google sau Microsoft). Mai exact, s-a lucrat cu asistentul avansat Claude, creat de compania Anthropic. Astfel, definițiile și termenii prezentați sunt în deplină concordanță cu logica de funcționare a tehnologiei AI actuale, oferind cititorului o garanție a preciziei tehnice direct de la sursă.
Medicina personalizată și
gestionarea riscurilor IA în medicină
15.02.2026
„Dintre toate
lucrurile pe care oamenii le-au creat vreodată, Inteligența
Artificială
va schimba societatea cel mai mult... va
ajuta la rezolvarea multor probleme actuale,
aducând în același timp noi provocări”. (Bill Gates)
Cuprins:
1. Medicina personalizată
2. Gestionarea riscurilor IA în medicină
3. Definiții
ale termenilor cheie: Biomarkeri. Genom. EU AI Act, în română
„Regulamentul privind IA”. Farmacogenomica. NIST. Secvențiere genetică
Bibliografie
Cuvânt înainte
„Inteligența Artificială, dacă este lăsată pe mâna unor conducători bolnavi patologic, poate deveni cea mai mare amenințare
pentru existența omenirii; însă, dacă este
folosită pentru a aduce bunăstare, ea poate
deveni cea mai de preț resursă pentru
omenire.”
(N. Grigorie Lăcrița)
Evoluția spectaculoasă a tehnologiei din ultimii ani
a transformat medicina dintr-o disciplină bazată pe protocoale generalizate
într-o știință a preciziei individuale. Lucrarea de față explorează intersecția
vitală dintre medicina personalizată și sistemele de Inteligență Artificială,
evidențiind modul în care datele genetice și algoritmii avansați pot conlucra
pentru binele pacientului. Într-o eră în care decizia medicală este din ce în
ce mai asistată de mașini, înțelegerea mecanismelor de gestionare a riscurilor
IA nu mai este doar o opțiune tehnică, ci o necesitate etică și juridică. Acest
articol își propune să ofere cititorului un cadru conceptual clar asupra
modului în care inovația tehnologică poate fi armonizată cu siguranța clinică
și respectarea demnității umane.
Pentru a asigura o acuratețe maximă, acest articol a
fost realizat prin consultarea directă a unei Inteligențe Artificiale de ultimă
generație (din aceeași familie tehnologică cu sistemele cunoscute publicului
larg, precum cele dezvoltate de Google sau Microsoft). Mai exact, s-a lucrat cu
asistentul avansat Claude, creat de compania Anthropic. Astfel, definițiile și
termenii prezentați sunt în deplină concordanță cu logica de funcționare a
tehnologiei AI actuale, oferind cititorului o garanție a preciziei tehnice
direct de la sursă.
1. Medicina personalizată
„Inteligenţa
artificială este fantastică, dar îi lipseşte şi-i va lipsi totdeauna
ceva ce are alături de ea inteligenţa
naturală: un
suflet”.
(George Budoi)
Medicina personalizată,
cunoscută și sub numele de „medicină de
precizie” sau „medicină stratificată”,
este un model medical modern care urmărește adaptarea deciziilor medicale, a
strategiilor de prevenție, diagnostic și tratament la caracteristicile
individuale ale fiecărui pacient, respectiv „pacientul
potrivit, tratamentul potrivit, în doza potrivită, la
momentul potrivit”.
Iată principalele caracteristici și elemente cheie ale medicinii personalizate:
Abordare individualizată (centrată pe pacient): Spre deosebire de abordarea
clasică „același tratament pentru toți” („one-size-fits-all”), medicina
personalizată ia în considerare diferențele genetice, de mediu și stilul de
viață al fiecărui individ.
Utilizarea genomicii
și biomarkerilor: Aceasta se bazează pe
progresele în înțelegerea legăturii dintre genom (totalitatea genelor) și boli,
utilizând teste genetice moleculare pentru a identifica moleculele specifice
implicate în boală.
Farmacogenomica: Studierea modului în care genele unei persoane
influențează răspunsul acesteia la medicamente, permițând prescrierea unor doze
personalizate pentru a evita ineficiența sau toxicitatea.
Integrarea Big Data și IA: Medicina de precizie depinde
de analiza unor volume uriașe de date clinice și biologice prin algoritmi de
inteligență artificială pentru a identifica tipare invizibile ochiului uman.
Spațiul European al Datelor de Sănătate (EHDS): O inițiativă legislativă a UE
care facilitează schimbul securizat de date medicale între statele membre,
oferind baza legală pentru cercetare și inovație, protejând în același timp
dreptul pacientului la controlul propriilor date.
2. Gestionarea riscurilor IA în medicină
„Sunt din ce în ce mai înclinat să
cred că ar trebui să existe o supraveghere de
reglementare, poate la nivel național și internațional, doar pentru a ne
asigura că nu facem ceva foarte prostesc. Adică, cu
inteligența artificială necontrolată,
chemăm demonul.” (Elon Musk)
Gestionarea riscurilor IA în medicină: Conform standardelor NIST și EU AI Act, sistemele de IA medicale sunt considerate de „risc ridicat”. Gestionarea acestor
riscuri implică asigurarea transparenței algoritmilor (evitarea „cutiei
negre”), monitorizarea constantă pentru eliminarea erorilor de diagnostic și
prevenirea discriminării bazate pe profiluri genetice.
Obiective principale: Scopul este de a selecta cele mai eficiente
terapii, de a maximiza rezultatele clinice și de a reduce riscul de efecte
secundare adverse (toxicitate).
Aplicații: Este utilizată pe scară largă în oncologie (terapii țintite),
cardiologie, neurologie și pentru diagnosticarea precoce a bolilor ereditare.
Evoluție, nu revoluție: Medicina personalizată este considerată o evoluție
a medicinii tradiționale, devenită posibilă datorită dezvoltării tehnologiilor
de secvențiere genetică și a
analizelor de date.
Pe scurt, este trecerea de la a trata boala (simptomele generale) la a trata
persoana pe baza profilului său biologic unic, într-un cadru de securitate și
etică digitală.
3. Definiții ale termenilor cheie
„De departe, cel
mai mare pericol al Inteligenței Artificiale este că
oamenii concluzionează prea devreme
că o înțeleg”. (Eliezer Yudkowsky)
Biomarkeri: Indicatori biologici (molecule, gene sau
caracteristici biochimice) măsurabili în organism, utilizați pentru a
identifica prezența unei boli, a monitoriza evoluția acesteia sau a prezice
răspunsul pacientului la un anumit tratament medical.
Genom: Ansamblul complet de material genetic (ADN) al unui organism sau al
unei specii, care conține toate instrucțiunile necesare pentru dezvoltarea,
funcționarea și reproducerea acestuia.
EU AI Act, în română „Regulamentul privind IA”: Primul cadru juridic
cuprinzător la nivel mondial, adoptat de Uniunea Europeană, care reglementează
utilizarea inteligenței artificiale pe baza nivelului de risc, vizând
protejarea drepturilor fundamentale și asigurarea unei IA de încredere.
Farmacogenomica: Ramură a medicinii personalizate care studiază
modul în care profilul genetic individual influențează răspunsul organismului
la medicamente, având ca scop optimizarea dozelor și prevenirea reacțiilor
adverse.
NIST (National Institute of Standards and Technology): Agenție federală din
SUA care stabilește standarde tehnice și cadre de referință (precum AI RMF)
pentru gestionarea riscurilor, securitatea cibernetică și fiabilitatea
sistemelor tehnologice moderne.
Secvențiere genetică: Procesul tehnologic de determinare a ordinii
exacte a componentelor chimice (nucleotidelor) din molecula de ADN, permițând
citirea „codului” genetic pentru identificarea
mutațiilor sau a predispozițiilor la anumite afecțiuni.
Bibliografie
Regulamentul (UE)
2024/1689 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iunie 2024 de
stabilire a unor norme armonizate privind inteligența artificială (EU AI Act).
Link EUR-Lex.
Regulamentul (UE)
2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea
datelor cu caracter personal (GDPR). Link EUR-Lex.
NIST (2023). Artificial
Intelligence Risk Management Framework (AI RMF 1.0). National Institute of
Standards and Technology. Link NIST.
UNESCO (2021).
Recommendation on the Ethics of Artificial Intelligence. Link UNESCO.
Propunere de Regulament
privind Spațiul european al datelor de sănătate (EHDS). Link EUR-Lex.
ISO/IEC 23894:2023.
Information technology — Artificial intelligence — Guidance on risk management.
Link ISO.
Conf. univ. dr. N. Grigorie Lăcrița

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu