No comment!

Cât câştigă scriitorul? Artistul, mai precis scriitorul, căci de-acum mă voi referi doar la scriitor, nu mai e… doar o biată persoană fizică; nici nu se știe ce e, doar că a devenit altceva dacă-l obligi să emită facturi pentru amărâtele lui de drepturi de autor. Cum să facă scriitorul cu e-factura? Păi să se descurce, frate, să-și facă timp, să-și ia liber de la muncă – nu de la scris, că de scris n-are niciodată timp! -, să meargă la ANAF, să-și facă spațiu nu știu de care, să completeze factură, s-o încarce-n sistem, s-o trimită apoi ăluia de-l plătește ca pe ultimul om, că așa stă treaba cu scriitorul, e plătit mai prost ca orice artist, și să se bucure că a rezolvat. Scriitorul oricum își declara fiecare bănuț neimpozitat printr-o declarație pe care o depunea la ANAF! Da uite că nu-i de-ajuns, e nevoie de… facturi. Cât câștigă scriitorul? Cam între 5%-12% din prețul de vânzare a unei cărți, după scăderea TVA-ului. (eu n-am primit niciodată 12%, dar cred că există; în schimb, am refuzat să semnez pentru 5%, mi s-a părut jignitor, era poezie, am zis c-o dau gratis, dar nu semnez cu procentul ăla ridicol). Scriitorul muncește doi ani la o carte și, dacă se vând o mie de exemplare din ea, câștigă infim, moare de foame adică, la propriu moare (ar primi în jur de 3000 de lei pe care ar trebui să-i împartă la 24 de luni; lunar ar avea vreo sută de lei). Iar o mie de exemplare e o vânzare bunicică pentru lumea noastră care nu mai are chef de scriitori, că sălbăticia, și asta, financiară, e mai spornică fără ei. Prin urmare, rog a nu se mai amesteca scriitorii cu artiștii ăilalți care cântă, performează și poate că așa câștigă ceva. Scriitorul nu câștigă, el se luptă. Rog a se da timp de lucru scriitorului, nu a i se lua și ce nu are.

Ioana NICOLAIE