CUVINTELE și vârstele poeziei

                                                       de Gheorghe Pârja

Poezia trăiește prin cuvinte, după cum și cuvintele se iluminează prin poezie. Poezia este vraja lumii, de aceea de la Homer, până la un poet din zilele noastre, suntem martori la sudoarea de piatră a frunții cuvântului, la prelungul dor al lui de întrupare. Ne-am dat seama pe măsură ce trecea vremea că gândirea și rostirea, dar și scrierea cuvintelor fac parte din trupul nostru și din partea cea mai rezistentă a trecătoarei noastre vieți. În numele acestei credințe, oamenii Maramureșului și-au pus far de trecere prin lume lumina cuvintelor. Gândirea din creația noastră populară rămâne efigie pentru înțelepciune. Și nu-i puțin lucru! Și toată izbânda se regăsește în organizarea sufletului.

În urmă cu 17 ani, a luat ființă în Maramureș, pentru prima dată, o formă de asociere a scriitorilor profesioniști, care au aderat la Reprezentanța Maramureș a Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Cluj. Pentru înființare a fost nevoie de insistență și argumente. Scriitorii maramureșeni ar fi trebuit să aparțină de Satu Mare. Confratele Nicolae Goja, prezent la dezbaterea de la Filiala Cluj, a descris într-un reportaj atmosfera în care a luat naștere Reprezentanța Maramureș. S-a procedat la alegeri democratice. A fost ales și reales în funcția de președinte al Reprezentanței scriitorul Gheorghe Pârja, iar ca secretar, poeta Elena Cărăușan.

Câtă vreme Reprezentanța avea un sediu, la Palatul Administrativ, au avut loc manifestări care au rămas repere în conștiința culturală a Nordului. Aici ne-au fost oaspeți scriitorii Augustin Buzura, Nicolae Breban, Ioan Groșan, Ion Pop, Horia Bădescu, Adrian Popescu, Irina Petraș și alți prestigioși autori, care fac cinste scrisului românesc. Am avut întâlniri și cu doi foști președinți ai Uniunii Scriitorilor – Nicolae Manolescu și Eugen Uricaru. Tot în acel sediu au avut loc lecturi ale tinerilor scriitori, mulți dintre ei fiind laureați ai unor concursuri de creație, organizate de Reprezentanță. Ținem legătura cu criticul literar Irina Petraș, președinta Filialei, cu care facem acțiuni comune. Așa a fost și recitalul liric VÂRSTELE POEZIEI, devenit film difuzat online, de unde au venit plăcute aprecieri.

12 nume, poeți consacrați din Maramureș, dar și două certitudini lirice: Camelia Nistor și Flaviu Claudiu Mihali. Lângă care și prozatoarea Dana Buzura-Gagniuc. Vă propun să cunoașteți și numele celorlalți autori. Filmul începe cu recitalul poetei Elena Cărăușan, venită dintr-un teritoriu liric de sentimente conjugate în metafore fertile. Apoi, poetul Alexa Gavril Bâle, și un îndemânatic prozator, care străbate ținutul cu un cal năzdrăvan. Confratele Ion Petrovai, cu expresii lirice dârze și convingătoare, aprinde licărul simțirii noastre. Poeta Rodica Dragomir aduce în film un univers rafinat, sprijinit de vitalitatea unei sensibilități mature. Din universul liric al lui Gheorghe Mihai Bârlea este decupat foșnetul unor poeme cu luminile unor obârșii cu nălucite mituri, dar și cu condiția de eremit al singurătăților interioare, care crede în perenitatea poeziei.

Lui Vasile Muste nu i-au dispărut acordurile muzicii spaniole, dar a regăsit acasă dorul și dragostea de nălucirea Doamnei care-i străbate poemele. Poetul Ioan Dragoș nu uită că marea aventură a poemelor a pornit dintr-o bucătărie, întruchipându-l pe Ulise. Nicolae Scheianu este conectat la problemele lumii în care cuvântul își caută identitatea. Poetul Ștefan Jurcă se identifică în poezie cu starea epică, cu o estetică substanțială, în care vuiește pădurea adeseori. Gheorghe Pârja nu se desparte de muzica dintâi a teritoriului liric care l-a marcat, făcând schimb de taine cu strămoșii viețuind între cuvinte, între Dumnezeu și satul lui. Cele două certitudini lirice – Camelia și Flaviu – vin să argumenteze că și în Maramureș poezia nu face popas. Camelia lucrează cu hărnicie la cămașa poeziei, iar în ceasurile de odihnă observă cum cresc ierburile după ploaie. Flaviu construiește un oraș liric cu oameni sfioși, pe care îi învață să vindece cicatrici. Adică lucrează la viața poeziei de mâine.

Filmul este un fragment din sufletul frumos al celor care nu cred în destrămarea lumii și caută în vâltoarea vieții, iarba de leac a cuvântului. Este o secvență din trăirea dramatic-lirică a spiritului maramureșean în tonalități felurite. Fiecare autor are pertinente comentarii critice care îl pun în icoana valorii. Îi mulțumim lui Vlad Tînc pentru măiestria ima­ginii și pe dumneavoastră vă invităm să-l vedeți la Plus TV, astăzi de la ora 17, în reluare de la 21,30.

Nu i-am uitat pe ceilalți membri ai Reprezentanței, așa că le dăm întâlnire în 18 iunie, de la ora 14, tot la Muzeul Județean de Artă – Centrul Artistic Baia Mare. Căruia îi mulțumim pentru găzduire și inspirația luminii.