În atenția: Inspecției Economico - Financiare - Direcției Generale Juridice

 

Către:

Ministerul Finanțelor

În atenția: Inspecției Economico - Financiare

         Direcției Generale Juridice

 

Adresa: Str. Apolodor nr. 17, Sector 5, București
E-mail: registratura@mfinante.gov.ro

 

Referință: Memoriu oficial și solicitare de clarificare fiscală / îndrumare metodologică privind aplicarea „Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea” în raport cu „Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”, pentru opere de utilitate publică în Era Digitală.

 

Alăturat: „Proiect tehnic de amendament legislativ și expunere de motive” și Notificarea privind sesizarea simultană a Senatului, Camerei Deputaților și Avocatului Poporului.

 

Subsemnatul, conf. univ. dr. N. Grigorie Lăcrița, domiciliat în Craiova, str. Unirii, bloc 21-B, apt. 2, telefon: 0722-956.600, e-mail: n.grigorie@yahoo.com , scriitor, jurnalist și fost salariat timp de 23 de ani al Direcției Generale a Finanțelor Publice Dolj (Craiova), mă adresez instituției dumneavoastră într-un demers profesional de maximă importanță.

De-a lungul carierei mele, am publicat (atât în România, cât și în alte țări, precum SUA, Canada, Australia etc.) 104 cărți și peste 2.500 de articole, activând inclusiv în calitate de consultant fiscal la nivelul unuia dintre Președinții României.

Peste 150 dintre soluțiile și propunerile mele pentru îmbunătățirea legislației fiscale au fost adoptate de-a lungul timpului de către structurile guvernamentale și parlamentare.

Deși am trecut de vârsta de 78 de ani, îmi continui atât activitatea de cercetare științifică aplicată, cât și pe cea de pregătire a unor lucrări de utilitate publică incontestabilă, spre beneficiul direct al populației.

În prezent, mă confrunt cu blocaje birocratice și legislative majore cauzate de lipsa de reglementare modernă, paralelisme și interpretări contradictorii ale unor prevederi din Legea nr. 32/1994 privind sponsorizarea.

Din cauza fenomenelor de indolență și incompetență din unele instituții, (1) populația tinde adesea să renunțe la a mai solicita soluții legislative clare, iar (2) elitele profesionale renunță la a mai participa cu propuneri la îmbunătățirea reglementărilor.

Chiar și în aceste condiții, eu îmi pun întreaga speranță în profesioniștii de elită și de o înaltă conduită morală care activează încă în structurile centrale ale Ministerului Finanțelor.

Speța pe care o supun atenției dumneavoastră vizează publicarea a două lucrări de certă utilitate publică și de valoare universală, finalizate recent: „Dicționarul Inteligenței Artificiale și al Civilizației Digitale” și „Inteligența Artificială pe înțelesul tuturor”.

Intenționez să le public în format fizic în România și să le postez pe platforma internațională Amazon KDP, proces care implică costuri masive de traducere, adaptare și logistică.

Aceste lucrări sunt de o utilitate publică incontestabilă, fiind redactate spre beneficiul direct al populației, prin patru piloni fundamentali:

1. Combaterea analfabetismului digital: Într-o eră în care sistemele publice se digitalizează forțat (e-Factura, e-Transport, SPV etc.), cărțile acționează ca manuale de supraviețuire tehnologică pentru cetățenii de rând.

2. Incluziune socială și echitate: Lucrările previn marginalizarea socio-economică a categoriilor vulnerabile sau în vârstă, oferind acces facil la înțelegerea noii civilizații digitale.

3. Securitate împotriva fraudelor economice: Educația privind Inteligența Artificială (IA) oferă populației arme de apărare în fața dezinformării, a atacurilor cibernetice și a tehnologiilor de tip deepfake care pot ruina patrimoniul personal.

4. Rigoare științifică națională: Unificarea și clarificarea terminologiei de specialitate în limba română pentru universități, instituții și firme.

Pentru finanțarea editării acestor volume, am solicitat sprijinul unor societăți comerciale care s-au arătat dispuse să îmi acorde sponsorizări sau mecenat în calitate de persoană fizică autor, în baza Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal [art. 25, alin. (4), lit. i)], H.G. nr. 1/2016, Legii nr. 32/1994, OMF nr. 994/1994 și Legii bibliotecilor nr. 334/2002.

Cu toate acestea, normele rigide, anacronice și neclaritățile din Legea nr. 32/1994 privind sponsorizarea blochează complet acest proces.

În sprijinul solicitării mele de îndrumare metodologică, supun atenției dumneavoastră următoarea

 

ANALIZĂ CRITICĂ A BLOCAJELOR LEGALE IDENTIFICATE:

 

1. Condiția activității „FĂRĂ SCOP LUCRATIV” și Vidul Filantropic

Din cauza lipsei unor delimitări clare în Legea nr. 32/1994, organele de control fiscal pe teren interpretează activitatea publicistică cu caracter educațional a autorilor persoane fizice ca fiind o activitate economică cu scop pur comercial (lucrativ).

Această interpretare este cauzată de prevederile neclare, confuze, interpretabile diferit, până la contradictoriu, ale Legii nr. 32/1994 care, în plus, prin art. 8 este în contradicție gravă cu prevederile art. 25, alin. (4) din „Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”.

Aceste grave neajunsuri legislative anulează facilitățile acordate firmelor formatoare de mecenat, blocând fluxul de finanțare.

Este imperativă introducerea unui alineat protector care să stipuleze clar că actul de propagare a cunoașterii nu este o activitate comercială în sens fiscal.

2. Haosul legislativ de la Articolul 8

În textul actualizat al Legii nr. 32/1994, alineatele (1) - (3) ale articolului 8 sunt reproduse conform modificării efectuate prin art. II din O.U.G. nr. 127/1999.

Acest articol II din ordonanță a fost abrogat ulterior prin art. 36 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 414/2002.

Cu toate acestea, nu este deloc clară intenția legiuitorului cu privire la efectul această abrogări, motiv pentru care ea nici nu a fost operată în textul actualizat de către cele mai apreciate programe informatice de legislație, precum Lex Expert.

O astfel de succesiune de evenimente legislative neclare face ca forma în vigoare a acestor alineate să fie extrem de dificil de stabilit cu certitudine juridică, nu numai de către contribuabili, dar și de către instituțiile statului.

3. Anacronismul obligativității formei autentice [Art. 1, alin. (4)]

Legea impune ca actul de mecenat să fie încheiat obligatoriu în „formă autentică”, adică la notar (potrivit art. 269 Cod de Procedură Civilă și art. 2.699 din Codul Civil).

În condițiile actuale ale digitalizării societății, consider că această prevedere ar trebui urgent privită prin prisma modernizării.

Regulile rigide privind formele autentice fizice își au rădăcinile istorice în primul Cod Civil român, adoptat în timpul lui Alexandru Ioan Cuza (1864) și intrat în vigoare în 1865.

Într-o economie modernă, este absurd ca, spre exemplu, un manager din Baia Mare, dorind să ofere un mecenat de 1.000 de lei unui autor din Constanța, să își blocheze activitatea firmei timp de două zile pentru a parcurge aproape 1.000 de kilometri în scopul semnării fizice a unui act la notar.

Această cerință blochează realitatea Erei Inteligenței Artificiale (IA) și a semnăturilor electronice calificate (Legea nr. 455/2001).

4. Contradicții flagrante între Codul Fiscal și Legea Sponsorizării

Între „Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal” și „Legea nr. 32/1994 privind sponsorizarea” există contradicții structurale majore în stabilirea facilităților fiscale:

4.1. Conform Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, art. 25, alin. 4, lit. i): Cheltuielile de sponsorizare/mecenat nu sunt deductibile, însă contribuabilii scad sumele direct din impozitul pe profit datorat, la nivelul valorii minime dintre: 0,75% din cifra de afaceri sau 20% din impozitul pe profit datorat (mecanismul creditului fiscal).

4.2. Conform Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, art. 8: Textul legislativ face referire în mod anacronic la „reducerea bazei impozabile în limită de 5%”, creând o ruptură metodologică gravă.

Această necorelare terminologică lasă loc interpretărilor arbitrare ale inspectorilor fiscali de pe teren, care confundă regimul creditului fiscal direct cu cel al bazei de calcul, anulând facilitățile sponsorilor.

 

Notificare

privind declanșarea ofensivei instituționale paralele:

 

Având în vedere gravitatea acestor blocaje care sugrumă cercetarea românească în era Inteligenței Artificiale, vă aduc la cunoștință în mod oficial că, în paralel cu prezentul memoriu, am înaintat competențelor statului următoarele acțiuni de reformă structurală:

1. Către Biroul Permanent al Senatului României (Memoriul nr. 1/2026): Solicitare formală și proiect tehnic de lege pentru amendarea de urgență a Legii nr. 32/1994, în vederea eliminării barierelor birocratice.

2. Către Biroul Permanent al Camerei Deputaților (Memoriul nr. 2/2026): Depunerea amendamentului la Camera Decizională pentru legiferarea recunoașterii semnăturilor electronice calificate (Legea nr. 455/2001) în actele de mecenat.

3. Către Instituția Avocatului Poporului (Solicitarea nr. 3/2026): Petiție oficială pentru activarea Art. 146 lit. d) din Constituție, în vederea sesizării Curții Constituționale (CCR) cu excepția de neconstituționalitate a Art. 1 alin. (4) și Art. 8 din Legea nr. 32/1994, pentru lipsă de previzibilitate normativă și îngrădirea libertății economice.

 

Solicitări

formale de îndrumare metodologică către Ministerul Finanțelor:

 

În temeiul obligației de îndrumare a contribuabililor și până la finalizarea procedurilor de modificare legislativă aflate pe rolul Parlamentului și al instanței constituționale, vă solicit emiterea unui punct de vedere oficial cu privire la următoarele aspecte de aplicare imediată pe teren:

1. Confirmarea aplicabilității creditului fiscal: Solicităm să clarificați dacă o societate comercială plătitoare de impozit pe profit poate aplica în mod legal creditul fiscal (scăderea directă din impozit conform art. 25 din Codul Fiscal) pentru un contract de mecenat / sponsorizare încheiat cu o persoană fizică autor/cercetător, având ca obiect finanțarea unei opere de utilitate publică digitală.

2. Statutul interpretativ al Articolului 8: Care este poziția oficială a aparatului central al Ministerului Finanțelor în raport cu interpretările organelor de control din teritoriu, având în vedere istoricul abrogărilor succesive neoperate vizual în bazele de date uzuale.

3. Echivalarea digitală în controlul fiscal: Confirmarea faptului că inspectorii ANAF nu vor refuza valabilitatea unui contract de mecenat încheiat la distanță dacă acesta este securizat cu semnătură electronică calificată conform Legii nr. 455/2001, luând act de propunerea formulată în amendamentul atașat:

„(5) Finanțarea prin sponsorizare sau mecenat a editării, traducerii și publicării operelor în format pe hârtie sau electronic, cu caracter științific, educațional sau de utilitate publică, realizate de persoane fizice în calitate de autor, nu constituie activitate cu scop lucrativ sau comercial pentru autor în sens fiscal, iar sumele transferate păstrează regimul de facilități fiscale pentru sponsor/mecena în limitele prevăzute de Codul fiscal.”

 

Cu deosebit respect,

Conf. univ. dr. N. Grigorie Lăcrița

Semnătura:

Data: 22.06.2026