În atenția: Domnului Președinte al Camerei Deputaților

 

Către:

Biroul Permanent al Camerei Deputaților

În atenția: Domnului Președinte al Camerei Deputaților

 

Adresa: Palatul Parlamentului, Str. Izvor nr. 2-4, Sector 5, București
E-mail: presa@cdep.ro, infocdep@cdep.ro, srp@cdep.ro

 

Referință: Solicitare de reformă legislativă urgentă prin depunerea Proiectului tehnic de amendare a „Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea”, în scopul corelării cu „Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal” și eliminării barierelor birocratice prin recunoașterea înscrisurilor electronice cu semnătură calificată.

 

Domnule Președinte al Camerei Deputaților,

 

Subsemnatul, conf. univ. dr. N. Grigorie Lăcrița, domiciliat în Craiova, str. Unirii, bloc 21-B, apt. 2, telefon: 0722-956.600, e-mail: n.grigorie@yahoo.com , scriitor, jurnalist, expert în fiscalitate cu o carieră de 23 de ani în cadrul structurilor operative ale Direcției Generale a Finanțelor Publice Dolj și fost consultant fiscal la nivel înalt, autor a 104 cărți și a peste 2.500 de articole publicate în țară și în străinătate,

În temeiul dreptului constituțional de petiționare (Art. 51 din Constituția României) și având în vedere rolul fundamental al Camerei Deputaților de for decizional în materia legilor ordinare (Art. 75 din Constituția României),

Vă înaintează prezentul Proiect tehnic de amendament legislativ și Expunerea de motive aferentă, cu solicitarea oficială de a fi înregistrate la Biroul Permanent și repartizate cu prioritate către Comisia pentru Buget, Finanțe și Bănci și Comisia pentru Cultură, Arte, Mijloace de Informare în Masă.

Obiectivul central este ca acest text corectat să fie asumat ca inițiativă parlamentară pentru a deblocat de urgență finanțarea privată a operelor de utilitate publică națională.

 

EXPUNERE DE MOTIVE

 

1. Justificarea urgenței: Digitalizarea asimetrică a statului român

Suntem martorii unui paradox administrativ profund nociv.

Prin intermediul Ministerului Finanțelor și al ANAF, statul român a digitalizat forțat întregul circuit economic prin platforme stricte (e-Factura, e-Transport, SPV etc.).

Cu toate acestea, când societatea civilă și elitele intelectuale încearcă să sprijine populația prin lucrări de alfabetizare digitală și ghiduri de protecție împotriva fraudelor din era Inteligenței Artificiale (precum volumele subsemnatului finalizate recent: „Dicționarul Inteligenței Artificiale și al Civilizației Digitale” și „Inteligența Artificială pe înțelesul tuturor”), ele se lovesc de un zid legislativ anacronic, administrat după reguli conceptuale din secolul trecut.”

2. Anacronismul procedurilor notariale fizice [Art. 1, alin. (4)]

Conform textului actual al Legii nr. 32/1994, orice act de mecenat este lovit de nulitate absolută dacă nu este încheiat „în formă autentică”.

Aceasta înseamnă obligarea managerilor de companii și a autorilor la deplasări fizice redundante la notari publici.

Această abordare neagă de jure existența tehnologiilor moderne și a Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică.

Într-o economie bazată pe dinamică și viteză, blocarea fluxurilor financiare destinate culturii prin constrângeri notariale ce datează istoric de pe vremea domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1864) reprezintă un atentat la adresa progresului științific național.

3. Insecuritatea fiscală a cercetătorilor și autorilor persoane fizice

Din cauza lipsei unor delimitări clare în Legea nr. 32/1994, organele de control fiscal pe teren interpretează activitatea publicistică cu caracter educațional a autorilor persoane fizice ca fiind o activitate economică cu scop pur comercial (lucrativ).

Această interpretare este cauzată de prevederile neclare, confuze, interpretabile diferit, până la contradictoriu din Legea nr. 32/1994 care, în plus, prin art. 8 este în contradicție gravă cu prevederile art. 25, alin. (4) din „Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”.

Aceste grave neajunsuri legislative anulează facilitățile acordate firmelor formatoare de mecenat, blocând fluxul de finanțare.

Este imperativă introducerea unui alineat protector care să stipuleze clar că actul de propagare a cunoașterii nu este o activitate comercială în sens fiscal.

4. Ruptura tehnică dintre Legea nr. 32/1994 și Codul Fiscal [Art. 8]

O analiză economică riguroasă relevă o contradicție de nerezolvat pe cale administrativă simplă:

Articolul 8 din Legea nr. 32/1994 vorbește despre o „reducere a bazei impozabile cu echivalentul sponsorizărilor, în limită de 5%”.

Articolul 25 alin. (4) lit. i) din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal instituie o cu totul altă regulă de calcul, modernă: creditul fiscal direct (scăderea sumelor direct din impozitul datorat în limita minimă dintre 0,75% din cifra de afaceri sau 20% din impozitul pe profit).

Urmarea acestei necorelări structurale este un haos total în timpul inspecțiilor fiscale.

Erorile legislative și textul ambiguu din bazele de date (accentuate de abrogările succesive încrucișate dintre O.U.G. nr. 127/1999 și Legea nr. 414/2002, neclarificate vizual în totalitate în programe precum Lex Expert) sunt folosite ca pretext de control pentru aplicarea de sancțiuni abuzive sponsorilor.

Modificarea propusă repune în drepturi ordinea legislativă firească.

 

PROIECT DE LEGE

pentru modificarea și completarea Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea

Parlamentul României adoptă prezenta lege:

 

Articol unic. Legea nr. 32/1994 privind sponsorizarea, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 129 din 25 mai 1994, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 1, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:

Text actual: (4) Actul de mecenat se încheie în forma autentică în care se vor specifica obiectul, durata şi valoarea acestuia.

Text propus: „(4) Actul de mecenat se încheie în formă autentică notarială sau sub forma unui înscris în format electronic, semnat cu semnătură electronică calificată de către ambele părți, conform prevederilor Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată. În act se vor specifica obiectul, durata și valoarea acestuia.”

2. La articolul 1, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:

Text propus: „(5) Finanțarea prin sponsorizare sau mecenat a editării, traducerii și publicării operelor în format pe hârtie sau electronic, cu caracter științific, educațional sau de utilitate publică, realizate de persoane fizice în calitate de autor, nu constituie activitate cu scop lucrativ sau comercial pentru autor în sens fiscal, iar sumele transferate păstrează regimul de facilități fiscale pentru sponsor/mecena în limitele prevăzute de Codul fiscal.”

3. Articolul 8 se modifică și va avea următorul cuprins:

 

Text actual: (1) Persoanele fizice sau juridice române, care efectuează sponsorizări în domeniile prevăzute la art. 4, beneficiază de reducerea bazei impozabile cu echivalentul sponsorizărilor, dar nu mai mult de 5% din baza impozabilă. [...] (3) Totalitatea reducerilor aplicate bazei impozabile [...] nu poate depăşi 5% din venitul sau din profitul impozabil, după caz.

Text propus: „(1) Persoanele fizice sau juridice române care efectuează sponsorizări sau acte de mecenat în domeniile prevăzute la art. 4 beneficiază de facilitățile fiscale prevăzute în mod exclusiv și prioritar de Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.”

„(2) Orice trimitere din prezenta lege la reducerea bazei impozabile sau la plafoane procentuale de calcul al profitului impozabil se consideră înlocuită de drept cu mecanismul creditului fiscal reglementat de legislația fiscală în vigoare.”

 

Conf. univ. dr. N. Grigorie Lăcrița

Semnătura:

Data: 22.06.2026