În atenția: Doamnei/Domnului Președinte al Senatului

 

Către:

Biroul permanent al Senatului României

În atenția: Doamnei/Domnului Președinte al Senatului

 

Adresa: Calea 13 Septembrie nr. 1-3, Sector 5, București
E-mail: secretariat_general@senat.ro, infopub@senat.ro, presa@senat.ro, cmun@senat.ro

 

Referință: Propunere legislativă de amendare a „Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea”, pentru eliminarea paralelismelor juridice, integrarea semnăturii electronice calificate în Era Digitală și corelarea cu „Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”.

 

Domnule / Doamnă Președinte al Senatului,

 

Subsemnatul, conf. univ. dr. N. Grigorie Lăcrița, domiciliat în Craiova, str. Unirii, bloc 21-B, apt. 2, telefon: 0722-956.600, e-mail: n.grigorie@yahoo.com, scriitor, jurnalist, fost salariat timp de 23 de ani al Direcției Generale a Finanțelor Publice Dolj și fost consultant fiscal la nivelul unuia dintre Președinții României, autor a 104 cărți și a peste 2.500 de articole de specialitate,

În temeiul dreptului constituțional de petiționare prevăzut de Art. 51 din Constituția României și conform procedurilor parlamentare privind inițiativele cetățenești,

Vă înaintează prezenta solicitare oficială dublată de un Proiect tehnic de amendament legislativ și Expunere de motive, cu rugămintea imperativă de a fi supuse analizei Biroului Permanent, înregistrate și transmise cu celeritate către Comisia pentru Buget, Finanțe, Activitate Bancară și Piață de Capital și Comisia pentru Cultură și Media din cadrul Senatului României, în vederea asumării și introducerii acestora în circuitul legislativ de către membrii forului dumneavoastră.

Prezentul demers este motivat de blocajele birocratice și anacronice severe din Legea nr. 32/1994, care penalizează actul de cultură, sugrumă cercetarea științifică independentă și împiedică publicarea operelor de utilitate publică dedicate combaterii analfabetismului digital în România.

 

EXPUNERE DE MOTIVE

 

1. Contextul actual și paradoxul digitalizării

România se află într-un proces accelerat de digitalizare administrativ-fiscală forțată (implementarea sistemelor e-Factura, e-Transport, e-Sigiliu, SAF-T, Spațiul Privat Virtual etc.), proces care pune o presiune uriașă de adaptare pe cetățeanul de rând. Cu toate acestea, când societatea civilă și elitele intelectuale încearcă să sprijine populația prin lucrări de alfabetizare digitală și ghiduri de protecție împotriva fraudelor din era Inteligenței Artificiale (precum volumele subsemnatului finalizate recent: „Dicționarul Inteligenței Artificiale și al Civilizației Digitale” și „Inteligența Artificială pe înțelesul tuturor”), ele se lovesc de un zid legislativ anacronic, administrat după reguli conceptuale din secolul trecut.

2. Problematica formei autentice notariale fizice [Art. 1, alin. (4)]

Legea nr. 32/1994 impune la art. 1 alin. (4) ca actul de mecenat să fie încheiat exclusiv în „formă autentică”, ceea ce presupune deplasarea fizică obligatorie în fața unui notar public, conform definițiilor din Codul de Procedură Civilă și Codul Civil.

Această cerință își are rădăcinile istorice în primul Cod Civil român de la 1864 (intrat în vigoare sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza în 1865). În Epoca Inteligenței Artificiale, este de o absurditate economică flagrantă ca un sponsor dintr-o localitate (ex. Baia Mare) și un autor din altă localitate (ex. Constanța) să parcurgă sute de kilometri sau să își blocheze activitatea pentru o autentificare fizică, ignorând complet existența înscrisurilor electronice și a semnăturilor electronice calificate reglementate modern prin Legea nr. 455/2001.

3. Vidul filantropic și securitatea juridică a autorilor persoane fizice

Din cauza lipsei unor delimitări clare în Legea nr. 32/1994, organele de control fiscal pe teren interpretează activitatea publicistică cu caracter educațional a autorilor persoane fizice ca fiind o activitate economică cu scop pur comercial (lucrativ). Această interpretare este cauzată de prevederile neclare, confuze, interpretabile diferit, până la contradictoriu, ale Legii nr. 32/1994 care, în plus, prin art. 8 este în contradicție gravă cu prevederile art. 25, alin. (4) din „Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”. Aceste grave neajunsuri legislative anulează facilitățile acordate firmelor formatoare de mecenat, blocând fluxul de finanțare. Este imperativă introducerea unui alineat protector care să stipuleze clar că actul de propagare a cunoașterii nu este o activitate comercială în sens fiscal.

4. Haosul legislativ și contradicția flagrantă cu Codul Fiscal [Art. 8]

O analiză economică riguroasă relevă o contradicție de nerezolvat pe cale administrativă simplă:

4.1. Articolul 8 din Legea nr. 32/1994 (reprodus în formă consolidată în baza modificărilor O.U.G. nr. 127/1999, deși articolul de modificare a fost ulterior abrogat prin Legea nr. 414/2002, generând un haos de evidență inclusiv în programe de prestigiu ca Lex Expert) face referire la o depășită „reducere a bazei impozabile în limită de 5%”.

4.2. Articolul 25 alin. (4) lit. i) din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal reglementează o facilitate total diferită: creditul fiscal direct (scăderea directă din impozitul pe profit datorat a valorii minime dintre 0,75% din cifra de afaceri sau 20% din impozit).

Această dualitate legislativă acționează ca o capcană birocratică activă. Inspectorii fiscali pe teren speculează necorelările terminologice (reducere de bază versus credit fiscal direct) pentru a respinge facilitățile companiilor care acordă sponsorizări, descurajând complet finanțarea culturii din surse private. Modificarea propusă repune în drepturi ordinea legislativă firească.

 

PROIECT DE LEGE

pentru modificarea și completarea Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea

Parlamentul României adoptă prezenta lege:

Articol unic. Legea nr. 32/1994 privind sponsorizarea, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 129 din 25 mai 1994, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 1, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(4) Actul de mecenat se încheie în formă autentică notarială sau sub forma unui înscris în format electronic, semnat cu semnătură electronică calificată de către ambele părți, conform prevederilor Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată. În act se vor specifica obiectul, durata și valoarea acestuia.”

2. La articolul 1, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:

„(5) Finanțarea prin sponsorizare sau mecenat a editării, traducerii și publicării operelor în format pe hârtie sau electronic, cu caracter științific, educațional sau de utilitate publică, realizate de persoane fizice în calitate de autor, nu constituie activitate cu scop lucrativ sau comercial pentru autor în sens fiscal, iar sumele transferate păstrează regimul de facilități fiscale pentru sponsor/mecena în limitele prevăzute de Codul fiscal.”

3. Articolul 8 se modifică și va avea următorul cuprins:

Text actual: (1) Persoanele fizice sau juridice române, care efectuează sponsorizări în domeniile prevăzute la art. 4, beneficiază de reducerea bazei impozabile cu echivalentul sponsorizărilor, dar nu mai mult de 5% din baza impozabilă. [...] (3) Totalitatea reducerilor aplicate bazei impozabile [...] nu poate depăşi 5% din venitul sau din profitul impozabil, după caz.

Text propus: „(1) Persoanele fizice sau juridice române care efectuează sponsorizări sau acte de mecenat în domeniile prevăzute la art. 4 beneficiază de facilitățile fiscale prevăzute în mod exclusiv și prioritar de Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.”

 „(2) Orice trimitere din prezenta lege la reducerea bazei impozabile sau la plafoane procentuale de calcul al profitului impozabil se consideră înlocuită de drept cu mecanismul creditului fiscal reglementat de legislația fiscală în vigoare.”

 

Conf. univ. dr. N. Grigorie Lăcrița

Semnătura:

Data: 22.06.2026