Din categoria „ştirbilor” pe care-i evalua pe vremuri stomatologic Gabriel Liiceanu, exilându-i în lumea derizorie a cuvântătoarelor care mai mult încurcă viaţa pe pământ şi interesele dinţoşilor decât să fie de vreun folos cu umbra lor, liberalul Orban vrea acum să compromită şi ce mai e de compromis din blazonul brătienilor.
Ca şi cum nu ar fi fost de-ajuns dictatorismul bolojenist care s-a instalat tam – nesam, ca un val anesteziant, peste o adunătură de doctrinari ai individualismului pavoazaţi la derută, pentru congres, în tricouri galben – canar, trebuia să apară la tribună cu damful său ilariant şi „marele Ludovic”, pentru a confirma identitatea papagalicească a auditoriului adus cu arcanul la pavilionul expoziţional.
Cu toate că îi cunoşteam, din imagini de patrimoniu, valoarea inestimabilă de „bahist”, vocalist şi dansator, de data asta apariţia sa scenică m-a luat prin surprindere.
Vizibil emoţionat, cu buzele vinete ca după o cură cu dude negre, cu vocea tremurândă dar nemiloasă, cu başii săi celebri daţi la maximum, s-a dezlănţuit: cât de criminal e PSD-ul că face ce face şi cât de genial a fost Ciucu, că a făcut ce a făcut.
În delirul său Bolojan era un Mesia pe care nu-l merităm iar Nicuşor un trădător care trebuie degrabă suspendat.
La sfârşit au fost câteva aplauze palide venite din peluza special adusă pentru atmosferă şi… offf… toată lumea a răsuflat uşurată că jena a luat sfârşit.
Am evocat acest moment pentru că are simbolismul său. Bolojan a vrut să ne arate de ce trebuie înlocuiţi vechii liberali cu noi liberali. Pentru că „vechii” sunt expiraţi, cam de valoarea lui Ludovic Orban, iar noii sunt „inspiraţi”, cam de valoarea lui Dominic Fritz.
O vorbă bună şi pentru Ciprian Ciucu. L-am lăudat pe blogul ăsta de câte ori i-am pomenit numele. Pentru că stau în sectorul 6 şi mi s-a părut de excepţie ce a făcut el, ca primar, aici.
Se pare, însă, că dosarul său de la DNA este unul solid şi grav. Arcul peste judeţe pe care l-a făcut cu Bolojan întru susţinerea unor investitori imobiliari aflaţi în graţiile contractuale ale celor doi primari pare că nu a fost chiar dezinteresat ci, dimpotrivă, foarte interesat.
Să vedem ce surprize ne rezervă cuplul DNA - Nicuşor Dan care e la mutare, acum, după congresul în regim de urgenţă (suspectă) a PNL, dar am o presimţire (şi, mărturisesc, sper să se confirme) că ceva e putred în frăţia Bolojan - Ciucu.
Trăim vremuri foarte interesante. Să ne aşezăm comod în fotolii.
Contele de Saint Germain
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu