Gândul vă prezintă în exclusivitate proiectul
descentralizării conceput de vicepremierul Liviu Dragnea, care ar urma să fie
aprobat printr-o Ordonanţă de Urgenţă. Potrivit documentului obţinut de gândul,
descentralizarea ar urma să-şi facă simţite efectele de la 1 ianuarie 2014, ea
precedând astfel regionalizarea. Dacă descentralizarea plănuită de
vicepremierul Dragnea va deveni realitate, ea va reprezenta cea mai radicală
măsură luată în administraţie în ultimii ani.
De la ministerul lui Liviu Dragnea a plecat în teritoriu pe
24 septembrie o circulară privind propunerea legislativă intitulată Ordonanţă
de Urgenţă a Guvernului privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a
unor competenţe exercitate de ministere şi celelalte organe de specialiate ale
administraţiei publice centrale. Dacă proiectul regionalizării nu a avansat,
şefii din teritoriu au discutat insistent cu vicepremierul Dragnea în ultimele
luni despre realizarea descentralizării. Termenul limită până la care cei din
teritoriu trebuie să vină cu amendamente este 1 octombrie 2013, până la orele
12.00.
În documentul obţinut de gândul, în care se prevede modificare a nu mai puţin
de 21 de acte normative, se precizează clar ce atribuţii vor fi cedate de la
centru către teritoriu - către Consiliile judeţene, preşedinţii de Consilii
Judeţene şi primari.
Intenţia că procesul descentralizării se doreşte a fi
realizat imediat, începând cu 1 ianuarie 2014, se regăseşte chiar în preambulul
proiectului de OUG, unde se vorbeşte despre necesitatea demarării procesului de
elaborare a legii bugetului de stat pentru anul 2014 şi subsecvent, a bugetelor
locale ale unităţilor administrativ-teritoriale, cu respectarea calendarului
bugetar prevăzut de Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu
modificările şi completările ulterioare şi de Legea nr. 273/2006 privind
finanţele publice.
Cele mai importante
modificări:
1. în subordinea primăriilor din oraşe/municipii vor
funcţiona servicii rutiere şi de ordine publică ai căror directori vor fi
numiţi de primari.
2. în subordinea consiliilor judeţene vor fi transferate o
serie de servicii deconcentrate de la ministere şi agenţii, conduse de persoane
numite de preşedintele CJ. Astfel vor fi reorganizate în subordinea CJ oficiile
judeţene de agricultură, direcţiile judeţene pentru cultură şi patrimoniu,
unităţile teritoriale de promovare turistică, direcţiile judeţene de sport şi
tineret, centrele judeţene de resurse şi asistenţă educaţională, casele
corpului didactic, agenţiile judeţene de ocupare a forţei de muncă, agenţia de
plăţi şi inspecţie socială, agenţiile judeţene pentru protecţia mediului,
direcţiile judeţene de pescuit şi acvacultură şi direcţiile de sănătate
publică.
3. METROREX trece din subordinea Ministerului
Transporturilor în cea a Consiliului General al Municipiului Bucureşti. Tot în
subordinea CGMB trece şi Autoritatea Metropolitană de Transport Bucureşti.
4.Porturile de la Dunăre trec în subordinea Consiliilor
Judeţene în raza cărora se află.
5. Plajele cu destinaţie turistică vor fi administrate de
consiliile locale.
NOILE COMPETENŢE ALE ŞEFILOR LOCALI
Pe lângă competenţele actuale, în documentul realizat de
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei se adaugă o serie de noi
instituţii care vor intra în subordinea şefilor din teritoriu.
Astfel, în competenţele autorităţilor publice locale intră:
- serviciile de ordine şi siguranţă publică şi circulaţia pe
drumurile publice
- serviciile de sănătate publică la nivel judeţean
- administrarea plajelor turistice maritime şi fluviale, ale
râurilor, pârâurilor şi ale lacurilor de acumulare
- administrarea sistemelor de gospodărire a apelor
- protecţia mediului, pescuit şi acvacultură
- dezvoltare rurală;
- ocuparea forţei de muncă la nivel local
- administrarea unităţilor sportive şi de tineret, a
taberelor şcolare, centrelor de
agrement, caselor de cultură ale studenţilor, precum şi a cluburilor sportive
de la nivel local;
- dezvoltare şi promovare turistică;
- organizează şi desfăşoară activităţi educative
extraşcolare/de tip nonformal prin cluburile copiilor;
- protejarea patrimoniului cultural de pe teritoriul
judeţului
- administrarea porturilor de fluviale interes judeţean
- implementarea programelor judeţene în domeniul tineretului
şi sportului
DESCENTRALIZAREA POLIŢIEI
Descentralizarea competenţelor poliţiei este prevăzută în
proiectul de OUG, urmându-se a se completa atribuţiile poliţiei locale, dar şi
atribuţiile Poliţiei Române. Potrivit documentului citat se va modifica OUG
195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice şi se va propune ca „aplicarea
şi executarea controlului privind respectarea normelor referitoare la
circulaţia pe drumurile publice să se realizeze de către autorităţile
administraţiei publice locale prin servicii rutiere organizate în subordinea
acestora”.
Noile servicii rutiere se vor afla în subordinea
autorităţilor administraţiei publice locale, primarii, cu avizul
Inspectoratului de poliţie judeţean, urmând să numească directorii executivi ai
acestor noi Servicii Rutiere. Competenţele acestor directori vor fi aprobate de
consiliile locale, cu avizul Inspectoratului de poliţie judeţean.
Pentru descentralizarea poliţiei, categoriile de personal al
poliţiei locale se vor completa cu functionari publici, civili, cu statut
special, care vor ocupa funcţii specific de poliţist conform Statutului
poliţistului.
Cum se modifică legea privind organizarea şi funcţionarea
Poliţiei Române
“În interiorul localităţilor urbane aplicarea măsurilor de
menţinere a ordinii şi liniştii publice, a siguranţei cetăţeanului, de
prevenire şi combatere a fenomenului infracţional şi de identificare şi
contracarare a acţiunilor elementelor care atentează la viaţa, libertatea,
sănătatea şi integritatea persoanelor, a proprietăţii private şi publice, precum
şi a altor interese legitime ale comunităţii se realizează de către
autorităţile administraţiei publice locale prin servicii de ordine publică
organizate în subordinea acestora”, se arată în proiectul de OUG.
Toate cheltuielile privind organizarea şi funcţionarea
serviciilor de ordine publică, aflate în subordinea autorităţilor
administraţiei publice locale, se asigură din bugetele locale/Bucureşti, cu
avizul Inspectoratelor de poliţie
judeţene, în condiţiile legii.
De asemenea, bunurile mobile şi imobile aflate în domeniul
public al statului şi în administrarea Inspectoratelor judeţene de Poliţie,
folosite de compartimentele/serviciile de ordine publică, reorganizate ca
Servicii de ordine publică trec în domeniul public al unităţii
administrativ-teritoriale pe a cărei rază funcţionează şi în administrarea
consiliilor locale, cu păstrarea destinaţiei, conform prevederilor legale.
Şi directorii executivi ai acestor servicii de ordine
publică vor fi numiţi de primar, cu avizul Inspectoratelor de poliţie judeţene,
în condiţiile legii.
Pentru ca toate acestea să devină realitate, vor trebui
modificate legea 155/2010 privind poliţia locală, modificarea Legii nr.
218/2002 privind Poliţia Română şi OUG nr. 195/2002 privind circulaţia pe
drumurile publice.
“Suplimentarea numărului de personal din cadrul Serviciului
rutier şi Serviciul de ordine publică din cadrul poliţiei locale se poate
realiza prin transfer de la Ministerul Afacerilor Interne sau prin repartizarea
de la instituţiile de învăţământ din subordinea Ministerului Afacerilor
Interne’’, se arată în documentul realizat de Ministerul Dezvoltării Regionale
şi Administraţiei Publice.
Ce pleacă de la MINISTERUL SĂNĂTĂŢII
Direcţiile de sănătate publică judeţene şi cea a
municipiului Bucureşti, unităţile
finanţate integral din venituri proprii şi din contractele încheiate
prin sistemul de asigurări sociale de sănătate, centrele de diagnostic şi
tratament, centrele medicale şi ambulatoriile de specialitate din subordinea
Direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, centrele
judeţene de aparatură medicală, centrele judeţene de transfuzii sanguine şi
laboratoarele de referinţe medicale vor trece în autoritatea administraţiei
publice locale – Consiliul Judeţean/ CGMB.
Directorii coordonatori şi adjuncţii acestora vor numiţi de
preşedintele Consiliului Judeţean, respectiv a primarului municipiului
Bucureşti, în urma evaluării cunoştinţelor şi abilităţilor manageriale.
Autorizarea desfăşurării activităţii de către dentişti poate
fi delegată direcţiilor de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului
Bucureşti.
De asemenea, autorităţile locale vor avea un cuvânt de spus
şi în desemnarea unor membri în Consiliul de Adminstraţie al CNAS. Va creşte şi
numărul reprezentanţilor nominalizaţi de Consiliul Judeţean în CA al caselor de
asigurări de sănătate judeţene.
Pentru a se asigura sursa de finanţare corespunzătoare în
domeniul sănătăţii se prevede că “veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii
constituite potrivit art. 361 se transferă, în cuantum de 70%, bugetelor
judeţelor, potrivit unei formule de repartizare aprobate prin ordin al
ministrului sănătăţii, elaborat împreună cu structurile asociative ale
autorităţilor administraţiei publice locale.”
MINISTERUL TRANSPORTURILOR renunţă la metrou şi porturile de
la Dunăre
Descentralizarea va implica şi faptul că societatea
comercială de Transort Metroul Bucureşti “Metrorex” va trece de la Ministerul
Transporturilor la Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Tot la CGMB va
trece şi Autoritatea Metropolitană de Transport Bucureşti.
„Investiţiile pentru realizarea proiectelor de modernizare
şi dezvoltare a infrastructurii şi materialului rulant se finanţează de la
bugetul local al municipiului Bucureşti, bugetul de stat, precum şi din credite interne şi externe. Aceleaşi
prevederi se aplică şi pentru obiectivele de protecţie civilă, sumele alocate
fiind nominalizate distinct în bugetul de venituri şi cheltuieli al Metrorex”,
se arată în documentul propus spre consultare.
În termen de 15 de zile de la data intrării în vigoare a
actului normativ de reorganizare a Societăţii Comerciale de Transport cu
Metroul “Metrorex” – S.A., Ministerul Transporturilor şi Consiliul General al
Municipiului Bucureşti încheie protocoalele pentru predarea - preluarea activelor
şi pasivelor Metrorex, se arată în documentul transmis de Dragnea în Teritoriu.
În privinţa porturilor, competenţele în administrare
exercitate de Compania Naţională "Administraţia Porturilor Dunării
Fluviale" S.A. – Giurgiu vor trece la consiliile judeţene Caraş Severin,
Mehedinţi, Dolj, Olt, Giurgiu, Călăraşi, Constanţa.
În cazul Companiei Naţionale “Administraţia Porturilor
Dunării Maritime” S.A. – Galaţi competenţele în administrate vor fi preluate de
consiliile judeţene Galaţi, Tulcea, Constanţa, Brăila. Astfel:
1. Consiliul judeţean Caraş Severin va administra porturile
Baziaş şi Moldova Veche;
2. Consiliul judeţean Mehedinţi va administra porturile
Drencova, Şviniţa, Tisovita, Dubova, Orşova, DrobetaTurnu-Severin şi Gruia;
3. Consiliul judeţean Dolj va administra porturile Cetate,
Calafat, punctul de lucru Rast şi portul Bechet;
4. Consiliul judeţean Olt va administra portul Corabia;
5. Consiliul judeţean Giurgiu va administra portul Giurgiu;
6. Consiliul judeţean Călăraşi va administra porturile
Călăraşi şi Olteniţa, precum şi punctul de lucru Chiciu;
7. Consiliul judeţean Constanţa va administra portul
Cernavodă, portul Hârşova şi punctul de lucru
Ostrov Regie;
8. Consiliul Judeţean Galaţi
va administra portul Galaţi;
9. Consiliul Judeţean Brăila va administra portul Brăila;
10. Consiliul Judeţean Tulcea va administra porturile
Isaccea, Tulcea, Mahmudia, Chilia Veche, Port Smârdan, Măcin, punctele de lucru
Gura Arman şi Turcoaia.
MINISTERUL MEDIULUI cedează plajele
Agenţia judeţeană pentru protecţia mediului, respectiv a
municipiului , Filiala regională a Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi
Acvacultură vor trece în subordinea Consiliilor Judeţene şi a CGMB.
Implementarea legislaţiei în domeniul protecţiei mediului la
nivel judeţean revine agenţiilor judeţene pentru protecţia mediului aflate în
subordinea Consiliilor Judeţene, se arată în documentul obţinut de gândul.
„Filialele regionale aflate în subordinea Agenţiei Naţionale
pentru Pescuit şi Acvacultură se reorganizează ca direcţii judeţene pentru
pescuit şi acvacultură, servicii publice de interes judeţean, în subordinea
consiliilor judeţene pe a căror rază teritorială se află. În judeţele în care
nu sunt filiale regionale, se înfiinţează direcţiile judeţene pentru pescuit şi
acvacultură, în subordinea consiliilor judeţene, respectiv a Consiliului
General al Municipiului Bucureşti”, se prevede în documentul guvernamental.
Potrivit propunerii de OUG „titularul dreptului de
administrare a plajelor cu destinaţie turistică este consiliul local pe a cărui
rază teritorială se află”, acestuia revenindu-i dreptul de administrare a
lucrărilor de întreţinere şi ecologizare a plajelor.
„Lucrările realizate sunt finanţate atât din bugetul
propriu, cât şi din veniturile obţinute de la utilizatorii plajelor cu
destinaţie turistică, proporţional cu suprafaţa de plajă utilizată.”, se
propune în proiectul descentralizării.
„Titularului dreptului de administrare îi revine o
cotă-parte de 80% din redevenţele obţinute din concesionarea plajelor cu
destinaţie turistică aflate pe teritoriul unităţilor administrativ-teritoriale
respective, iar diferenţa de 20% se face venit la bugetul de stat, pentru
contractele aflate în derulare”, se adaugă în documentul citat.
Dreptul de administrare a plajelor turistice maritime şi
fluviale ale râurilor, pârâurilor şi ale lacurilor de acumulare se transferă de
la Administraţia Naţională „Apele Române” către consiliile locale pe a căror
rază administrativ-teritorială se află.
Din totalul sumelor percepute din închirierea şi
concesionarea bunurilor proprietate publică a statului cu destinaţia de
balastieră, aflate în administrarea autorităţilor şi instituţiilor publice
centrale, o cotă-parte de 25% se face venit la bugetul de stat, iar o
cotă-parte de 75% se face venit la bugetele locale pe a căror rază
administrativ-teritorială se află
bunurile respective.
Ce competenţe se transferă de la MINISTERUL AGRICULTURII
În subordinea Consiliilor judeţene şi a Consiliului general
al municipiului Bucureşti se propune înfiinţarea oficiilor pentru agricultură
judeţene/ a municipiului Bucureşti, prin reorganizarea direcţiilor pentru
agricultură judeţene, oficiilor judeţene de studii pedologice şi agrochimice şi
a caselor agronomului.
Noile structuri vor prelua din competenţele celor care se
desfiinţează, urmând a se stabili patrimonial serviciilor nou înfiinţate.
MINISTERUL CULTURII cedează cinematografele şi terenurilor
aferente
De la ministerul Culturii în urma procesului de
descentralizare, serviciile publice şi organele de specialitate aflate în
subordinea/coordonarea/autoritatea Ministerului Culturii se reorganizează în
subordinea autorităţilor administraţiei publice locale. Practic, competenţele
vor trece la Consiliile Judeţene, respectiv CGMB.
De asemenea, toate sălile şi grădinile de „spectacol
cinematografic”, în total 133, dar şi
imobilele, aflate în domeniul privat al statului şi în administrarea Regiei
Autonome de
Distribuţie a Filmelor, „România Film”, vor trece, libere de
sarcini, în administrarea consiliilor locale comunale, orăşeneşti, municipale
şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz.
În subordinea Consiliilor Judeţene şi a CGMB se vor înfiinţa
direcţiile judeţene pentru cultură şi patrimoniu.
Aceste Direcţii Judeţene vor avea dreptul, în condiţiile
legii, de a concesiona, da în folosinţă gratuită instituţiilor de utilitate
publică sau închiria monumentele istorice proprietate publică a statului.
Pe lângă Direcţiile judeţene pentru cultură şi patrimoniu se
vor înfiinţa comisiile judeţene ale monumentelor istorice, ca organisme
ştiinţifice de specialitate, fără personalitate juridică, cu rol consultativ în
domeniu protejării monumentelor istorice.
În proiectul descentralizării, se prevede că o cotă-parte de
50% din sumele colectate la Fondul Cultural Naţional / Fondul Cinematografic se
face venit la bugetele judeţelor, cu destinaţia finanţării nerambursabile a
programelor, proiectelor şi acţiunilor culturale.
De la bugetul de stat se alocă către bugetele locale o cotă
de 70% din sumele încasate din redevenţele obţinute din concesionarea
monumentelor istorice aflate pe teritoriul unităţilor administrativ-teritoriale
respective.
“Angajarea directorilor generali sau, după caz, a
directorilor aşezămintelor culturale şi a instituţiilor publice care
funcţionează în subordinea autorităţilor administraţiei publice centrale,
precum şi a directorilor generali sau, după caz, a directorilor aşezămintelor
culturale care funcţionează în subordinea autorităţilor administraţiei publice
locale se face pe baza susţinerii unui concurs de proiecte de management,
câştigătorii urmând să încheie un contract de management, în conformitate cu
prevederile legii”, se arată în proiectul descentralizării.
MINISTERUL ECONOMIEI lasă turismul liderilor locali
De la Ministerul Economiei vor trece în subordinea
administraţiei publice locale o parte din competenţele Autorităţii Naţionale
pentru Turism, respectiv autorizarea, clasificarea şi licenţierea în turism şi
unităţile teritoriale turistice.
Consiliile Judeţene vor avea competenţe noi precum:
autorizarea staţiunilor balneare, climaterice şi balneoclimaterice, emiterea
brevetului de turism, atestarea parcurilor turistice, autorizarea a activităţii
de agrement nautic, activităţi turistice pe plajă, activităţi ecoturistice.
Ce pierde MINISTERUL TINERETULUI ŞI SPORTULUI
Consiliile Judeţene vor prelua de la Ministerului
Tineretului şi Sportului direcţiile judeţene pentru tineret şi sport/municipiul
Bucureşti, casele de cultură ale studenţilor şi infrastructura aferentă,
Complexul Cultural Sportiv Studenţesc "Tei", bazele sportive de interes judeţean, taberele
şcolare şi centrele de agrement de interes judeţean, cluburile sportive de
interes local, taberele şcolare şi centrele de agrement de interes local.
“Direcţiile Judeţene pentru Sport şi Tineret se reorganizează ca servicii publice de
interes judeţean, în subordinea consiliilor judeţene, respectiv a Consiliului
General al Municipiului Bucureşti”, se arată în setul de măsuri de
descentralizare în domeniul tineretului şi sportului.
Descentralizarea MINISTERULUI EDUCAŢIEI
Inspectoratul şcolar judeţean, respectiv Inspectoratul
Şcolar al Municipiului Bucureşti, Casa corpului didactic, Palatele
copiilor/Palatul Naţional al Copiilor, Cluburile copiilor, cluburile sportive
şcolare vor intra sub autoritatea Consiliilor Judeţene sau a celor locale/
Consiliul General al Municipiului Bucureşti.
“Casele corpului didactic, denumite în continuare CCD, se
reorganizează ca structuri cu personalitate juridică, în subordinea consiliilor
judeţene, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi sunt
coordonate metodologic de către inspectoratul şcolar. Modul de organizare şi
funcţionare a CCD se stabileşte prin hotărâre a consiliului judeţean, în baza
regulamentului cadru aprobat prin ordin al ministrului educaţiei naţionale”, se
stipulează la măsurile privind descentralizarea în domeniul învăţământului
preuniversitar.
Astfel, directorii caselor corpului didactic urmează să fie
numiţi de preşedintele Consiliului Judeţeen sau de primarul municipiului
Bucureşti, pe bază de concurs public, reglementat prin metodologie elaborată de
Ministerul Educaţiei Naţionale. Directorii caselor corpului didactic vor
încheia un contract de management cu preşedintele Consiliului judeţean.
Ce pleacă de la MINISTERUL MUNCII
Consiliile judeţene vor primi în subordine agenţiile
judeţene pentru ocuparea forţei de muncă şi agenţiile pentru plăţi şi inspecţie
socială.
Cum se trimit banii în teritoriu
„Finanţarea competenţelor/structurilor descentralizate la
nivel judeţean/local se face de la bugetul de stat, în conformitate cu
prevederile art. 6 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale cu
modificările şi completările ulterioare. În termen de 15 zile de la data
intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă ministerele şi celelalte
organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, comunică
Ministerului Finanţelor Publice sumele aferente competenţelor care se descentralizează
conform prezentei ordonanţe de urgenţă în vederea fundamentării proiectului
bugetului de stat pentru anul 2014. Finanţarea plăţilor aferente beneficiilor
de asistenţă socială şi susţinerii programelor de servicii sociale se asigură
în proporţie de 70% din bugetele unităţilor administrativ-teritoriale prin
transferuri din bugetul de stat şi în proporţie de 30% din sume pentru
echilibrarea bugetelor locale”, se arată în dispoziţiile finale şi tranzitorii
ale documentului obţinut de gândul.
Sursa: www.gandul.info- 30.09.2013
c.l.
