Se afișează postările cu eticheta Curtea Constitutionala. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Curtea Constitutionala. Afișați toate postările

sâmbătă, 4 august 2018

Iohannis sesizează CCR pentru un conflict cu premierul: O acuză pe Dăncilă că a încălcat Constituţia!

 Presedintele Klaus Werner Iohannis a sesizat, vineri, 3 august, Curtea Constitutionala cerandu-i sa solutioneze conflictul juridic de natura constitutionala generat de decizia premierului Dancila de a-l lasa pe vicepremierul Paul Stanescu la carma Guvernului in perioada in care ea va pleca in concediu in perioada 6 - 13 august.

"Rolul constitutional si specificul atributiilor prim-ministrului presupun ca acesta sa isi exercite atributiile permanent si neintrerupt oriunde s-ar afla, inclusiv in vacanta. Insa, ori de cate ori acesta ar aprecia ca se afla intr-o imposibilitate de a-si exercita atributiile, chiar si cu acest prilej, devin incidente prevederile constitutionale referitoare la interimatul functiei de prim-ministru.

Prin omisiunea prim-ministrului Romaniei de a aduce la cunostinta presedintelui Romaniei imposibilitatea de a-si exercita atributiile in perioada 6-13 august 2018 si actiunea acestuia de a desemna un alt membru al Guvernului sa exercite, cu caracter temporar, atributiile de prim-ministru prin emiterea unui act (Decizia nr. 247/2018) cu depasirea competentelor stabilite de Legea fundamentala, s-a ivit un conflict juridic de natura constitutionala intre cele doua autoritati, pentru motivele expuse in cele ce urmeaza.

Procedand in acest mod, prim-ministrul Romaniei se situeaza in afara cadrului constitutional prevazut de art. 107 alin. (3) din Constitutie. Totodata, prin aceasta conduita, prim-ministrul a incalcat si prevederile art. 1 alin. (5) din Legea fundamentala in componenta sa referitoare la suprematia Constitutiei, precum si principiul colaborarii loiale, astfel cum a fost dezvoltat in jurisprudenta Curtii Constitutionale", se arata in comunicatul postat pe site-ul Administratiei Prezidentiale.

Conform art. 107 din Constitutia României:

" (3) Daca primul-ministru se afla in una dintre situatiile prevazute la articolul 106, cu exceptia revocarii, sau este in imposibilitate de a-si exercita atributiile, Presedintele Romaniei va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a indeplini atributiile primului ministru, pana la formarea noului Guvern. Interimatul, pe perioada imposibilitatii exercitarii atributiilor, inceteaza daca primul-ministru isi reia activitatea in Guvern".

Prin urmare, premierul interimar isi preia atributiile doar in baza unui decret semnat de presedintele Romaniei. Asa s-a intamplat, de exemplu, si in 2015, cand vicepremierul Gabriel Oprea i-a tinut locul premierului Victor Ponta.

In schimb, Viorica Dancila si-a delegat atributiile pe perioada vacantei prin Decizia 247/2018, publicata in Monitorul Oficial si intrata in vigoare de la data de 31 iulie, care prevede urmatoarele:

"Articol unic. - In perioada 6-13 august 2018, domnul Paul Stanescu, viceprim-ministru, ministrul dezvoltarii regionale si administratiei publice, exercita atributiile prim-ministrului privind conducerea operativa a activitatii Guvernului Romaniei".

Decizia este semnata de premierul Viorica Dancila si de secretarul general al Guvernului, Andreea Lambru.

In sesizarea adresata astazi de presedintele Iohannis Curtii Constitutionale se subliniaza, printre altele:

"In absenta unei definitii legale a sintagmei 'conducerea operativa a activitatii Guvernului Romaniei' cuprinsa la articolul unic al Deciziei nr. 247/2018, nu se poate stabili daca prim-ministrul a avut in vedere ansamblul atributiile sale sau doar o parte a acestora, in aceasta ultima situatie neputandu-se stabili care dintre ele. Aceasta intrucat, dupa cum se poate constata din intelesul comun al termenului operativ, aceasta notiune nu se suprapune cu ideea de atributii partiale sau cu cea de atributii necesar a fi exercitate intr-o activitate curenta.

In conditiile neclaritatii ce planeaza asupra atributiilor de prim-ministru cedate, conduita celui care le-a primit va fi la randul ei neclara, aspect ce afecteaza functionarea Guvernului in ansamblul lui. Astfel, in masura in care conducerea operativa ar presupune conducerea sedintelor Guvernului, ori semnarea actelor adoptate de Guvern si, mai ales, adoptarea acelor masuri impuse de gestionarea unor situatii de urgenta, aceasta ar veni in contradictie cu dispozitiile art. 24 si art. 27 din Legea nr. 90/2001, atributii ce revin in mod exclusiv prim-ministrului investit de Parlament sau a prim-ministrului interimar desemnat prin decret al Presedintelui României".

Un alt argument invocat de Klaus Iohannis se refera raspunderea politica si juridica a membrilor Guvernului.

"Mai mult, statutul constitutional al prim-ministrului de a conduce Guvernul si de a coordona activitatea membrilor acestuia ii confera o autoritate de necontestat in interiorul Guvernului, legiuitorul stabilind ca atunci cand in Cabinet nu se poate ajunge la consens, deciziile sunt luate de catre prim-ministru (art. 27 din Legea 90/2001) . Aceasta prerogativa are consecinte in planul raspunderii politice si juridice a membrilor Guvernului.

Decizia prim-ministrului de a renunta temporar la exercitarea atributiilor de conducere a Guvernului, fie ele si operative - notiune incerta sub aspect juridic - poate duce si la situatii conflictuale intre prim-ministru si membrii propriului Cabinet, in ceea ce priveste functionarea Guvernului si legalitatea actelor sau masurilor promovate.

Totodata, conduita prim-ministrului generatoare de conflict juridic de natura constitutionala afecteaza si raporturile Guvernului cu celelalte autoritati sau institutii publice confruntate cu necesitatea punerii in executare a masurilor si actelor adoptate de Guvern, din perspectiva valabilitatii acestora", se arata in document.


La final, presedintele Iohannis cere Curtii Constitutionale sa constate existenta unui conflict juridic de natura constitutionala dintre prim-ministrul Romaniei si presedintele Romaniei si sa stabileasca in continuare "conduita de urmat de catre prim-ministru in vederea reinstaurarii ordinii constitutionale". ZIARE.COM

miercuri, 2 octombrie 2013

Curtea Constitutionala a declarat neconstitutionala prelungirea calitatii de titular in invatamant dupa pensionare


Curtea Constitutionala a Romaniei a decis marti ca este neconstitutionala prelungirea calitatii de titular in invatamant de catre consiliul de administratie si, respectiv, senatul universitar, dupa pensionare. Articolele declarate neconstitutionale au fost adaugate la Legea Educatiei Nationale in decembrie anul trecut, de catre fostul ministru Ecaterina Andronescu, prin ordonanta care stergea si incompatibilitatile rector-parlamentar.Curtea Constitutionala a decis marti, 1 octombrie, ca articolul 284 alin.(7) si articolul 289 alin.(7) din Legea educatiei nationale sunt neconstitutionale. Sesizarea de neconstitutionalitate a fost depusa de Avocatul Poporului, iar decizia de astazi a Curtii a fost luata in unanimitate de voturi, anunta CCR printr-un comunicat de presa.
"Curtea a retinut, in esenta, ca textele de lege mentionate incalca dispozitiile art.16 din Constitutie - Egalitatea in drepturi, intrucat permit recunoasterea calitatii de titular in invatamant de catre consiliul de administratie si, respectiv, senatul universitar, intr-o alta modalitate decat concursul. Argumentatia retinuta in motivarea solutiei pronuntate de Plenul Curtii Constitutionale va fi prezentata in cuprinsul deciziei, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Decizia este definitiva si general obligatorie", informeaza Curtea Constitutionala.
Articolele declarate neconstitutionale fac parte din seria ultimelor lovituri date de Ecaterina Andronescu reformei in educatie in decembrie anul trecut. Mai exact, aliniatele cu numarul 7 au fost adaugate la articolele 284 si 289 din Legea Educatiei Nationale prin Ordonanta de Urgenta 92/2012 promovata de Ecaterina Andronescu in ultimele zile ale mandatului sau de ministru al Educatiei. Prin acea ordonanta, Guvernul din care facea parte Andronescu a scos din Legea Educatiei Nationale incompatibilitatile rector-parlamentar sau a introdus posibilitatea ca pensionarii universitari sa fi rectori si directori. Detalii aici
Ce spun articolele declarate astazi neconstitutionale de CCR:
Art. 284 - (7) Personalului didactic care a avut calitatea de titular si care nu a depasit cu 3 ani varsta de pensionare i se poate recunoaste aceasta calitate de catre consiliul de administratie, conform metodologiei prevazute la alin. (6), cu conditia renuntarii la pensie pe perioada in care ramane titular.
Articolul se refera la invatamantul preuniversitar.
In Legea Educatiei Nationale nu exista acest aliniat pana in decembrie 2012, cand a fost adaugat prin Ordonanta de Urgenta 92/2012 promovata de fostul ministru Ecaterina Andronescu.
Art. 289 - (7) Personalului didactic care a avut calitatea de titular i se poate recunoaste aceasta calitate, anual, de catre senatul universitar, conform metodologiei prevazute la alin. (6), cu conditia renuntarii la pensie pe perioada in care ramane titular.
In Legea Educatiei Nationale nu exista acest aliniat pana in decembrie 2012, cand a fost adaugat prin Ordonanta de Urgenta 92/2012 promovata de fostul ministru Ecaterina Andronescu.
Ce este cadrul didactic titular
Legea Educatiei Nationale defineste personalul "didactic titular" ca "personalul didactic care ocupa o functie didactica intr-o universitate, obtinuta prin concurs, pe o perioada nedeterminata". "Calitatea de titular exista numai in raport cu o singura institutie de invatamant superior sau cu o singura institutie de cercetare-dezvoltare; cand un cadru didactic desfasoara activitati didactice sau de cercetare stiintifica in mai multe institutii de invatamant superior ori de cercetare-dezvoltare, calitatea de titular poate fi numai la una dintre ele, iar in celelalte, calitatea este de cadru didactic sau de cercetator asociat", prevede articolul 291 - aliniatul (4) din LEN.
 Personal didactic titular este si personalul didactic care beneficiaza de rezervare de post, prevede articolul 291 din LEN.
Citeste si:
  • Ultimele lovituri date de Ecaterina Andronescu reformei in educatie: Dispar incompatibilitatile rector-parlamentar, pensionarii pot fi rectori si directori, institutele de cercetare pot sa treaca in subordinea universitatilor
  • Continua castrarea Legii Educatiei: Echivalarile sunt scoase din lege, rectorii nu mai pot anula o diploma plagiata decat prin instanta. Plus: Invatatorii si educatorii nu mai sunt obligati sa faca facultatea in urmatorii 6 ani – proiect
Sursa HotNews.ro


                                                                       C.L.