de Nicolae Goja
Printre temele discutate de societate se află şi rolul
presei în aceşti ani de schimbare revoluţionară a pieţei media, după apariţia
ziarelor online, a blogurilor şi a reţelelor de socializare pe internet.
Tehnologia digitală aduce progrese de care oamenii trebuie să profite,
produsele jurnalistice fiind diverse şi ne aşteptăm şi la alte inovaţii (cum ar
fi reţeaua securizată de internet, blockchain, pe care ne-o dorim). Presa scrisă
are însă avantajele sale imposibil de neglijat şi cititorii o cumpără în
continuare, ziarele îşi păstrează locul în raftul chioşcurilor şi în lista de
abonamente a poştaşilor.
Însă nu putem neglija noul, aşa că Graiul Maramureşului,
cotidian de mare tiraj, şi-a diversificat oferta. Cititorii care nu-şi pot
procura ziarul printat, precum cei din străinătate, au posibilitatea să se
aboneze la forma electronică (vor primi paginile prin e-mail, în format pdf).
Informaţia satisface nevoia de cunoaştere, omul informat fiind mai adaptabil la
grupul, comunitatea, societatea în care trăieşte. Mass-media are şi un rol
educativ, cultural şi de petrecere a timpului liber. Cititorul versat va şti nu
doar să citească, ci şi să interpreteze informaţiile.
Cartea tipărită pe hîrtie se află în aceeaşi situaţie, după
ce a apărut „cartea” în format electronic. Mai întîi, textele au fost
multiplicate de copişti, apoi a fost inventat tiparul cu litere mobile, iar
acum tehnologia digitală permite stocarea a sute de cărţi într-o mică memorie
artificială, ce poate fi afişată pe monitor. Nevoia de lectură este continuă,
mereu vor exista cititori care cumpără cărţi pe hîrtie, e-book sau audio-book.
Cartea scrisă se va păstra în bibliotecile publice şi ale intelectualilor,
exact ca pînă acum. Este posibil să citeşti rugăciuni din Biblie pe display!
La fel, cititorii de ziar au la dispoziţie forme printate şi
electronice, dintre care aleg. Adoptarea rapidă a tehnologiilor este specifică
persoanelor inovatoare şi amînată de cele sceptice. Digitalizarea informaţiei
are avantaje, însă şi dezavantaje – pe care dorim ca tehnologiile viitorului să
le elimine. Informaţia publicată de presa locală este verificată în teren, iar
riscul cititorului să fie dezinformat va fi mai mic, afirmăm noi.
Ştirile false pot fi recunoscute oriunde ar apărea: autorul
nu indică sursa de informare şi de confirmare. Jurnalistul adevărat are
obligaţia profesională să le precizeze. Rata de acurateţe a presei virtuale
scade din acest motiv, cititorul online nu poate verifica informaţia,
jurnaliştii devin inputuri în procesul de elaborare a ştirilor, iar ziarul
evadează din slujba publicului pentru profitul de supravieţuire.
Jurnalistul grăbit va fi reactiv, nu satisface nevoia de
actualitate şi neagă realitatea (vezi cazurile de manipulare politică). Este
dependent editorial şi produce articole necredibile. Presa liberă are însă un
rol public în istoria zilei, iar revoluţia tehnologică amplifică dezbaterile
care dau importanţă democraţiei. Noi ţinem la aceste lucruri şi prin articole
echilibrate, scrise cu decenţă, răspundem la nevoile celor însetaţi de
informaţie.
Presa influenţează puternic opinia publică, fiind
indispensabilă într-o democraţie europeană cu o piaţă liberă a ideilor. Ziarul
devine for public de dezbateri şi comentarii, jurnaliştii şi cititorii pot
critica administraţia sau tarele societăţii, în comparaţie cu modelele şi
valorile acceptate, oferind soluţii conservatoare sau progresiste, influenţînd
astfel consumatorul de informaţie. Presa scrisă este un segment media necesar
şi util, noi zicem indispensabil, în viaţa celor care vor să fie bine
informaţi. Publicul aşteaptă multe de la jurnalişti şi ne străduim să
îndeplinim rolul profesiei şi să mărim gradul de încredere de care ne bucurăm
din partea maramureşenilor. Pentru asta muncim zi de zi!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu