Iniţiativa scriitoarei Ligya Diaconescu, directoarea revistei
internaţionale -româno-canado-americane - STARPRESS, vicepreședinte al Ligii
Scriitorilor Români, membru fondator al Asociației Jurnaliștilor Români de Pretutindeni
(AJRP)-Qubec, Canada, “ de a aduna, precum culegătorul merelor de aur,
creaţiile scriitorilor români de pretutindeni, între coperţile unui florilegiu
“,(așa cum afirma Al. Florin Țene, președintele Ligii Scriitorilor Români) este
salutară.
DOAMNA LIMBII ROMÂNE, cum este numită LIGYA DIACONESCU de
președintele L.S.R., Al. Florin Țene, DOAMNA SUFLETULUI ROMÂNESC, cum este
numită de istoricul, omul de cultură GEORGE ROTARU, a reușit și de asta dată
să cântărească doar valoarea materialelor prin selecția
făcută, cu gândul la cititor, nu pentru măgulirea orgoliului unor autori
(pentru că trebuie să vă spun, s-au înscris mulți doritori pentru acest
proiect…unii nu au fost inspirați în trimiterea materialelor (cum îi place
Ligyei să spună), alții, scriitori foarte talentați și cu creații demne pentru
a face parte din această carte, trimițând prea târziu materialele.
În mod cert, neincluderea în această antologie va nemulțumi destui
autori, unii cu multe cărți.
Fiorul dragostei de ţară, de locurile natale, a trezit în inimile
scriitorilor cuprinși în antologie e autentic, pur.
Proiectul, însoţit de zbaterile aferente, a culminat cu stabilirea
criteriilor de selecţie.
S-a hotărât atunci ca unicul
criteriu să fie cel valoric, prin aceasta înţelegând respingerea fără drept de
apel a oricărei manifestări poetice de tip patriotard, precum şi evitarea pe
cât posibil a oricăror naţionalisme cu iz extremist. Am căutat împreună (noi,
cei din comisia de selectie) doar creaţii literare - poezie sau proză - în care
sentimentul patriotic să fie sublim exprimat, fie printr-un cuvânt, fie
printr-o imagine cu puternică valoare de simbol naţional. În ce măsură ne-a
reuşit, rămâne să descoperiţi fiecare, parcurgând antologia noastră.
S-au adunat, până la finalul perioadei de preselecţie, 30 de poeţi
și 8 prozatori români contemporani, de
diferite vârste, de la tineri până la seniori, pe care autoarea i-a expus în paginile acestei cărţi, după
ordinea înscrierii.
Deşi veţi descoperi stiluri diferite, atitudini diferite, estetici
diferite, totuşi, trebuie să ştiţi că există un fir roşu care-i uneşte pe toţi,
iar acesta este dragostea sinceră faţă de ţara noastră.
Fiecare dintre cei ce au răspuns prezent şi-a expus aici o bucăţică
de suflet, în care licăreşte, diferit dar nu în dezacord cu ceilalţi,
ataşamentul faţă de valorile românităţii.
De bună seamă că fiecare scriitor în parte, prin însăşi faptul de a
scrie în limba română, îi aduce acesteia o cântare de slavă.
La secţiunea - POEZIE sunt
incluși poeții: MARIANA POPA, CONSTANTIN TIRON, ELENA JUCAN, CONSTANTIN
PREDESCU NEACȘU, TEONA SCOPOS, MELANIA RUSU CARAGIOIU, IORDAN CONSTANTIN, DORIN
MOLDOVAN, IULIANA CIUBUC, OVIDIU ȚUȚUIANU, MIOARA OPRIȘAN, FLORICA CÂNDEA,
LILIANA GHIȚĂ, OVIDIU JUCAN, RODICA CALOTĂ, CARINA IENAȘEL, ȘTEFAN LUCIAN
MUREȘANU, MARINELE BELU CAPȘA, ANDREI OVIDIU BACIU, COSMINA ȘTEFĂNESCU, NICOLAE
FEIER, LAVINIA HUȚIȘORU DUMITRIU, EMIL BOZGA, VIOLETA CÎMPAN, GEOERGIANA LAURA
GHEORGHE, NELU DANCI, GEANINA IOVĂNESCU, VICTOR MANOLE, ANDRADA VICTORIA
DIACONESCU, LIGYA DIACONESCU
La secţiunea – PROZĂ sunt incluși prozatorii:NICOLAE DINA,TEONA
SCOPOS, TERESIA BOLCHIȘ TĂTARU,TUDOSIA LAZAR, VIOLETA CÎMPAN, ION PĂRĂIANU,
RODICA FERCANA, CONSTANTIN MĂNESCU .
Patria este pământul părinţilor noştri. Termenul “patriae” derivă
din latinescul “pater” (părinte) şi indică în general pământul natal, părmântul
părinţilor (moşilor şi strămoşilor), adică ţara, naţiunea, locul în care
oamenii se simt legaţi afectiv prin origine, sânge, limbă, istorie, cultură şi
memorie. Patria este pământul pe care au trăit şi au murit strămoşii noştri,
este casa în care locuim, oraşul în care părinţii mei şi prietenii mei îşi
petrec viaţa. Patria înseamnă dacii şi romanii, înseamnă Ştefan cel Mare şi
Mihai Viteazul, înseamnă Mioriţa şi Meşterul Manole, înseamnă Marea Adunare
Naţională de pe Câmpia Libertăţii de la Blaj din 1848, înseamnă 1 Decembrie
1918 la Alba Iulia, înseamnă trecutul, prezentul şi viitorul nostru.
Această lucrare se constituie într-o istorie contemporană dedicată
iubirii de țară, de neamul românesc. Iubirea de ţară nu trebuie să fie
considerată un sentiment învechit, depăşit. Presupunem că mai demult oamenii
trăiau sentimente naţionale mai profunde şi că există o mai mare ataşare de
glia străbună. Însă astăzi există fenomenul numit globalizare, al cărui scop
este acela de a uni toţi locuitorii de pe glob într-o mare familie unică.
Oricum, chiar şi astăzi sentimentul patriotic se manifestă în
diferite forme. E suficient să ne gândim la salutul în faţa drapelului
naţional, care este practicat în instituţiile oficiale centrale ale Statului,
sau la intonarea Imnului Naţional în anumite circumstanţe, precum ar fi Ziua
Naţională sau la începutul unor evenimente sportive, ţinând mâna pe inimă ca
simbol al iubirii de ţară. Este un lucru bun să ne iubim ţara, să fim mândri că
suntem români, desigur respectând celelalte naţiuni.
Felicitări, Ligya Diaconescu și pentru această nouă carte!
Felicitări, tuturor autorilor prezenți!
MARY SMITH / New York / USA
Redactor - șef STARPRESS USA
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu