luni, 13 iulie 2020

Nu cred în teoria conspiraţiei, dar mi-e frică de ea

Campania electorală demarează concomitent cu disputa pe marginea declarării neconstituţionale a internărilor persoanelor asimptomatice în spitale. În urma deciziei CCR guvernul a fost obligat să renunţe şi la carantinarea şi izolarea persoanelor cu posibil risc de răspândire a coronavirusul. Dintr-odată litera Constituţiei face concurenţă Sfintei Scripturi.
„Părinţii” acestei Constituţii desuete nu au prevăzut apariţia acestui coronavirus care aduce cu sine, pe lângă moarte, şi o nouă ordine mondială.
România, în urma deciziei CCR, a devenit cea mai roşie zonă din Uniunea Europeană. Zi de zi se depistează sute de noi infectaţi. Aceştia, dacă sunt asimptomatici, nu pot fi internaţi în spitale. Ei se pot plimba liberi prin pieţe, terase, pot merge la mare, pot purta sau nu masca de protecţie.
Pe bună dreptate, în faţa acestui fenomen greu de acceptat, se revoltă, fără să poată face ceva. Curtea Constituţională a aruncat mingea în terenul PSD. Într-adevăr, social democraţii ştiu profita de nesperata ocazie şi ţin în şah guvernul. Cel puţin încă o săptămână asimptomaticii se vor plimba nestingheriţi prin ţară, răspândind virusul în cele mai ascunse locuri din ţară.
Nu ştim cum se face, dar temutul virus parcă ocoleşte cercurile de sus ale societăţii. Cu mici excepţii. De exemplu, a fost depistat pozitiv un deputat UDMR. Cinstit ar fi fost să fie depistaţi pozitivi parlamentarii care au salutat decizia CCR. Mai mult, dacă există o dreptate divină, coronavirusul ar fi trebuit să se aciueze prin sala de şedinţe a Curţii Constituţionale.
Se pare, însă, că Dumnezeu nu participă la acest festival al fricii de moarte. Bisericile nu s-au numărat printre locurile protejate. Au fost închise, deşi în parlament se adună sub aceeaşi cupolă mai multe persoane care sfidează măsurile de protecţie decât într-o bisericuţă sau într-un teatru.
Odată cu înmulţirea infectărilor pare să fi dispărut din limbajul de zi cu zi şi cuvântul „relaxare”. Cu toate acestea, sute de mii de persoane se relaxează cu moartea deasupra capului, în cluburi, pe plaje, în staţiuni.
Le pasă acestor oameni de campania electorală care bate la uşile partidelor? Sunt grupuri, o mână de oameni, care se pregătesc cu înfrigurare de competiţia din 27 septembrie. Deja se vorbeşte peste tot în lume, mai puţin în România, foarte intens despre instalarea unei noi ordini mondiale. Nu este vorba despre supravieţuirea individuală, ci mai degrabă despre creşterea înspăimântător de mare a populaţiei pe planetă. La sfârşitul celui de-al doilea război mondial populaţia lumii trecea uşor peste 2,5 miliarde. La sfârşitul anilor „80 ai secolului trecut se ridica la aproximativ 5 miliarde, pentru ca în 2011 să depăşească 7 miliarde. Peste 10 ani, în 2030, populaţia planetei Pământ este estimată la aproximativ 8,5 miliarde de persoane.
Nu ştiu dacă aceste date concrete alimentează teoriile conspirative. Dar dacă există un miez de adevăr, decizia CCR are o logică. Cumva trebuie împiedicată creşterea progresivă a populaţiei. Raportat la populaţia lumii, coronavirusul a ucis un număr infim de persoane la nivel mondial. România nici nu contează în acest calcul pe cât de sadic, pe atât de real.
Cum să facem trecerea de la marea problemă a reinstalării unei noi ordini mondiale, a controlului populaţiei, la ceva mai concret, la problematica specifică României? Am ajuns pe primul loc din UE la numărul zilnic de infectări. Controlează cineva acest fenomen? A ajuns cineva la concluzia că România trebuie să devină un laborator experimental? Un posibil răspuns l-ar putea oferi CCR şi liderii PSD care se opun reintroducerii măsurilor restrictive.
Nu cred în teoria conspiraţiei, dar mi-e frică de ea.

Autor: Dumitru Păcuraru
Sursa: Informaţia zilei Maramureş

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu