Lecții de învățat. Despre normalitate

 

                                                                                              de Viorica Pârja

 Normalitate? Câte abordări poate avea! Cea mai sintetică definiție a normalității ar fi aceea de stare firească a lucrurilor. Dar ce mai înseamnă stare firească a lucrurilor într-o lume cam întoarsă pe dos! Normalitatea a trecut și trece printr-un permanent proces de schimbare. Ceea ce ieri părea normal, astăzi pare utopie. Normalitatea este un termen cu multe valenţe. Eu am preferat s-o privesc din perspectivă pozitivă. S-o văd prin intermediul oamenilor. Prin ce fac ei, ce creează, cum gândesc, cum sunt în comparație cu alții. Apoi, am privit-o și prin prisma curajului.

Normalitatea depinde de mulți factori. Și aici cred că mai degrabă am putea vorbi despre comportament anormal. Care are la rândul său cel puţin la fel de multe faţete. Cum am putea-o traduce decât prin înţelegerea ei într-o lume interdependentă, dar și o acţiune coerentă în cadrul acestei realităţi. Lume care e plină de prejudecăți și stereotipuri. Cel mai greu de învins. N-au dispărut nici stereotipurile, nici prejudecățile. De la cele etnice, la cele religioase sau privitoare la egalitatea de gen.

Normalitatea o fac oamenii, în primul rând. Normalitatea se creează prin educație. Care ajută la înlăturarea stereotipurilor și prejudecăților. Educația, deschiderea spre alte lumi te ajută să înțelegi, să decelezi şi să modifici comportamente, atunci când te confrunți cu ele. Normalitatea înseamnă să reușești să te detașezi de propria societate şi să privești lumea “din exterior”. Într-o manieră pozitivă.

Lecții de învățat!