Miza culorii politice a prefecţilor

 
Ultimele funcţii politice, dar nici pe departe cele mai puţin importante din arhitectura puterii executive, au fost deja negociate ca număr. Astfel PNL va avea 23 de prefecţi, USR-PLUS – 14, UDMR – 5. Nemulţumirile sunt compensate de atribuirea către partidele din coaliţie de subprefecţi. PNL-ului îi vor reveni 47 de subprefecţi, USR-PLUS se va alege cu 28, iar UDMR cu 10.

Încă de la înfiinţarea acestei funcţii, prefectul este reprezentantul guvernului în teritoriu, în judeţ. Numirea prefeccţilor a fost foarte clară până în la sfârşitul guvernului Adrian Năstase. Fiind reprezentantul guvernului era normal să fie numit de guvern, iar din punct de vedere politic să aibă aceaşi culoare politică, să facă parte din acelaşi partid cu primul ministru.

Mai mult decât atât, în timpul guvernării PSD, pentru eficientizarea muncii sale, prefectul cumula şi funcţia de preşedinte a organizaţiei judeţene PSD. Pe scurt, reprezentantul guvernului în teritoriu avea în mână şi puterea executivă şi puterea politică.  Drept urmare, dacă la alegerile din anul 2000 PSD câştigase  în judeţul Satu Mare doar vreo trei primării, la sfâşitul mandatului acelaşi partid se putea lăuda cu peste15 primari. Cumularea funcţiei de prefect cu cea de preşedinte al organizaţiei judeţene, sub conducerea faimosului Cozmâncă, PSD şi-a întărit structura organziatorică în teritoriu. Tot atunci s-a impus conceptul de partid-stat, dar şi cel de „baron local”.

Statulul prefectului s-a modificat după aderarea României la UE, în 2006. S-a mers cu cioara vopsită. Prefectul nu mai putea face parte dintr-un partid politic. Cum s-a transpus acest lucru în practică? Cel ce era numit în funcţia de prefect îşi dădea demisia din partid. Falsa independenţă politică nu a condus la o activitate mai fructuoasă. Dimpotrivă, „părintele judeţului” a pierdut din putere şi influenţă, fiind la cheremul partidului de guvernare, mai exact a preşedintelui organizaţiei judeţene.

Se vorbeşte despre anumite modificări. În sensul ca prefecţii să nu mai aibă statut de înalţi funcţionari ai statului. Ce însemna acest lucru? Că după schimbarea din funcţie, datorită schimbării guvernului, prefectul rămânea în continuare funcţionar al statului. Adică nu rămânea pe drumuri, ca înainte de a deveni înalţi funcţionari publici.

De ce este importantă această funcţie pentru partide?  Care este miza culorii politice a prefectului? Pentru că prefectul poate ataca în contecios hotărârile luate de consiliile locale şi judeţene. Dacă prefectul are aceeaşi culoare politică, sau, mă rog, este un apropiat al partidului din care face parte preşedintele de consiliu judeţean şi primarii, prefectul va fi mai îngăduitor, va trece cu vederea anumite aspecte din deciziile luate de consilii.

La numirea prefecţilor presiunile vin din teritoriu, de la organizaţiile partidelor din coaliţia de guvernare. Să dăm un exemplu. Ilie Bolojan, preşedintele Consiliului Judeţean Bihor este în conflict deschis cu UDMR. Dacă din cei cinci prefecţi care îi revin UDMR-ului, unul va fi numit la Bihor se înţelege că foarte multe hotărâri ale consiliului judeţean vor fi atacate în contencios de către prefect.

Dacă la Satu Mare va fi numit un prefect din partea PNL sau USR-PLUS, se înţelege că prefectul va face politica dictată de conducerea partidului din care face parte, fiind posibil să atace în contencios pe bandă rulantă hotărârile luate de consiliul judeţean condus de un preşedinte din partea UDMR, a primăriei Satu Mare şi Carei conduse de primari din partea UDMR şi aşa mai departe.

Dacă pe ţară numărul prefecţilor se ridică la 42, cel al suprefecţilor este de 85. Desigur, subprefecţii au acelaşi statut de subordonaţi, la fel ca viceprimarii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene. Dar important este că fiind vorba despre trei partide de guvernare, fiecare va avea omul lui în prefectură. În paranteză fie spus, USR şi PLUS pot fi considerate unul şi acelaşi partid, deşi se mai ceartă între ele. La un moment dat va trebui să-şi clarifice situaţia. Conducerea bicefală nu duce decât la dispute. Dan Barna şi Dacian Cioloş nu se pot decide care dintre ei să rămână şeful.

Desemnarea unui prefect harnic poate aduce beneficii unui judeţ? Cu siguranţă. Prefectul are atribuţii în coordonarea serviciilor publice deconcentrate

Sunt multe alte probleme pe care un prefect trebuie să le rezolve pentru cetăţenii unui judeţ, dar care sunt puţin cunoscute. Acum, în preajma numirii lor, n-ar fi rău să reamintim cetăţenilor care sunt atribuţiile unui prefect. Aşa cum n-ar strica să le reamintim tuturor aleşilor locali, a şefilor de instituţii, ce atribuţii şi responsabilităţi au, mai cu seamă în această nenorocită pandemie.

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informaţia zilei Satu Mare