(Semnal editorial Vasile BELE)
GLASUL ÎNGERULUI STERP,
Azi nu va mai fredona ACORDURI, și nici
ecouri de ARPEGII nu vor exista,
Timpul se împarte în TIMPUL NOU ce-ți
aparține ție Euterpe...
Mi-am propus înainte de a pleca roua la
culcare,
Un poem - DESPRE BUCURIA DE A SCRIE,
dar un VÂNT RECE îmi ține ca într-un
tentacul muza...
Parcă există o asemănare
Între CLEPSIDRA CU SENTIMENTE și adierea
unui foșnet de lacrimă
sunt LIBER să te văd cum vreau
Să îți spun vorbe din care izvorăște
mirul
Pentru că azi există chiar ZEI FĂRĂ
SENTIMENTE
dacă aș putea ți-aș dărui o BRÂNCUȘIANĂ
pe care să o duc personal la ușa casei
tale acolo la SĂCĂRÂMB
Ce azi s-a umplut de cuvânt și lumină
TRECEREA va stârni ÎNTREBĂRI
care nu vor primi niciun răspuns
Din cauza unui REFUGIU
Acolo începe greierul simfonia lui și
Euterpe dansul
Intre cei doi este o ÎNTRECERE
dar nu va fi un ABANDON niciodată
Glasul de rouă va îmbrățișa lumina,
iar din GÂNDURI adunate BULUC
va prinde culoare puiul de curcubeu
Sărutând umbra cerului
MAMA, îmbătrînită își urmează cursul
vieții
Rostindu-și rugăciunile
Trează FĂRĂ SOMN așteaptă cu ochii în
poarta din satul SĂCĂRÂMB
ca INOROGUL SPERIAT să guste PIATRA
Tu, un veșnic BOEM, în ceas de seară
Privind spre umbra unei ultime raze de
soare
Vorbesti cu NECUNOSCUTUL din privire
doar oglinda ce-ți mai creionează
destinul
apoi, gandindu-te la DUMNEZEU,
rămâi CU VISUL ÎN MÂNĂ admirând dansul
lunii și pasul stelelor
Refuzi să crezi că OMUL NEGRU - pe care
nu l-ai înțeles niciodată
Îți poate oferi o asemănare fie chiar și
MISTICĂ,
Între un SUSUR DE APE, mir și altarul
florilor de crin alb...
Vorbim DE DRAGOSTE iar pasul curcubeului
aflat
în SALA DE AȘTEPTARE
așteaptă semnalul sonor pentru START ÎN
DESTIN...
deși suntem LA CAPĂT de culoare
există câteva INCERTITUDINI... uneori
transfornate în iubire
alteori în întrebări cu răspuns evaziv
dar întotdeauna la SFÂRȘIT de cuvânt și
lumină
împreună cu POPASUL TIMPULUI prea repede
curgător vezi ÎMPLINIRE
DRUMUL spălat cu VISE DEȘARTE se termină
acolo
unde doarme luna iar SPAIMA devine
sărut...
te-ntâmpină roua adierea unui vânt și...
URMAȘUL
cu care printre amintiri vorbești DESPRE
TRISTEȚEA POETULUI,
iar el, POETUL, are o DORINȚĂ
una doar cât un GÂND...
să culeagă încă două veacuri la SĂCĂRÂMB
flori de fericire nu de DOR,
dar, cine știe ce o mai fi
EL, NENOROCUL, ne mai taie calea
fericirii cu umbră din POLITICA actuală...
M-a cuprins o NELINIȘTE NOCTURNĂ
la apelul de seară
nu erau stelele prezente pe cer
Era un JOC al muzelor? nu cred imi
raspunde o altă DORINȚĂ
am câteva NELINIȘTI pe care le voi
împreună cu visare într-o SEARĂ DE AN NOU
când zeul Bachus va dărui EBRIETATE din
belșug drept îndestulare
PRINTRE NORI și noi
PRIBEAG voi adânci tăcerea
SPERANȚA și visarea dintr-o veșnică
AȘTEPTARE
voi vâna un ALT ÎNCEPUT doar cu tine
oferindu-ne la micul dejun o STARE DE ZI
înveșnicită
cu fericirea dintr-un sărut
Eu încă TE CAUT uneori în toamnă
alteori în rouă nefierbinte
chiar și în APĂ te-am căutat
pentru a te găsi o Sirenă...
Aseară așteptând dansul muzelor
IN CĂUTARE DE RĂSPUNSURI,
am adormit și te-am cuprins în visarea
nopții
te-ai prins în hora dragostei cu un DOR
LUNG
A venit fiul de ARȘIȚĂ și a cules rouă
doar pentru tine
eu nu cred în DESPĂRȚIRE mai degrabă în
stele și păcatul
fără de sfârșit al unei iubiri
pe care doar noi o mai putem pricepe
facem o ÎNȚELEGERE așa ca în lumea reală
Adunăm UN PIC DE IARNĂ
cu un bob de fericire furată din rouă
dar să nu știe nimeni
nici măcar OCHIUL DE SUB SCOARȚĂ
adunată din rădăcina unei tulpini de
vânt
vom fugi printre ANOTIMPURI
iar eu îți voi oferi un POEM SPRE TOAMNĂ
tu îmi vei dărui din LINIȘTEA TIMPULUI
iubirilor tale
vom da în MINTEA DE PE URMĂ a celor mai
îndrăgostiți tineri...
Ne vom trezi la adevăr
alungând INCERTITUDINEA TIMPULUI curs
din noi...
atunci vei fi zeița mea pentru tot
restul vieții
pentru următoarele veacuri de iubire
strigând în fața tuturor
VAE VICTIS! (lat. VAI DE CEI
ÎNVINȘI!)...
P.S. este nevoie dragi prieteni și de un
post scriptum. Vă rog să înțelegeți acest poem-recenzie în următorul context -
ce apare scris cu MAJUSCULE sunt din cuprinsul volumului CORNUCOPIA autor
DUMITRU TÂLVESCU, apărut la Editura Școala Ardeleană Cluj-Napoca, 2018,
pag.104, ISBN 978-606-797-359-4, copertă Cristina MIȚAR editor volum Vasile
George DÂNCU și o prefață de carte de Daniel MARIAN. Repet, tot ce apare scris
cu MAJUSCULE, sunt titlurile poemelor tâlvesciene din cuprinsul minunatului
volum.
Chiuzbaia, 26 ianuarie 2021 (V.B.)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu