vineri, 11 iunie 2021

POETUL VASILE DAN MARCHIȘ ESTE PUBLICAT CU 3 POEZII ÎN RECENTUL NUMĂR 4-5-6 AL REVISTEI DE MARE PRESTIGIU ”HYPERION” DIN BOTOȘANI

 



Acest număr apărut sub egida Uniunii Scriitorilor din România se remarcă în articole de diverse facturi, tratând importante materiale de interes pentru cititori semnate de nume de referință din peisajul literar românesc, dintre care menționăm :
Geliu Dorian, Călin Vlasie, Ioana Diaconescu, Liviu Ioan Stoiciu, Ioan Moldovan, Ion Hadârcă, Savu Popa,
Mihai Păcuraru,  Gheorghe Vidican, Nicolae Corlat, Doina Popa,  Mircea Bodnariu, Adi, G. Secară, Valentin Iacob, Gabriel Chifu, Ioan Holban, Leo Butnariu, Al Cistelecan, Nichita Danilov, Nicolae Oprea, Nicolae Sava.

Mai jos poeziile poetului Vasile Dan Marchiș publicate în această revistă 


REGINA MEA



Cum Iisus Hristos strigând către Lazăr care a înviat,
în inima mea-noul cimitir de cuvinte
a intrat muza strigând:
”Poezie,vino afară!”
Acum scriu parcă inima grăbită
cronometrează cu pulsul ei
Înălțarea Domnului nostru Iisus Hristos.
Mă opresc brusc din scris…
Gramatica dă muzei onorul în inima mea…
Scriu iar parcă duc muza cu o ricșă de cuvinte
în castelul ei de inspirații.
Văd gramatica destinului ca pe o festivitate completă
cu verbe postate pe toate planurile
Acum scriu parcă ridic muza prin toate aceste verbe
pe un tron de cuvinte de aur,lângă care
medici,juriști,clerici și economiști
așteaptă un verdict.
Simțindu-mă diferit față de aceștia
încerc să ies din plan
ca un substantiv neobișnuit exclus din gramatică
și pus pe lista de rezervă a acesteia
în așteptarea unei eventuale minuni,
nu înainte de a face în fața muzei
o reverență din creion:
”Regina mea!”
Muza m-a abordat astfel:
”Tu ești mesagerul meu!
Aceștia toți au fost chemați aici pentru
profesia care o au!
Prin faptul că m-ai ridicat unde îmi este locul,
vei avea întotdeauna pentru cine veni aici
și pentru cine ieși în lume!
ȘCOALA VIEȚII
Ți-a fost minoră și căința că
n-ai ținut prin refugii
sanctuarele cu Mântuitorul nostru Iisus Hristos
nici când ne-au separat stihiile...
Acum este de probă sau temporară iertarea
că dintre toate instinctele
doar cel necontrolat
îți dă impuls să-l urmezi pe Iisus.
Nu dispera controlează-ți instinctul
Acesta este atuul tău…
Controlează-l ca pe un examen
care se desfășoară
În funcție de fenomenele meteorologice extreme
Adică :pe lângă că trebuie să treci
prin ce a trecut Noe
Te vei confrunta cu situații fără precedent:
Trebuie să treci prin ce n-a trecut nimeni
Nu te descuraja
E doar o perioadă de pregătire
Nu concurezi cu nimeni
Exersezi de unul singur
În cazuri extreme
ca oricărui ucenic
îți vine în ajutor profesorul
Gen:
Colaborarea dintre Dumnezeu și Noe
La finele școlii
să nu te ”împănezi” că vei deveni un rival de temut
chiar și pentru Noe
sau să speri că-i vei putea lua locul
spre a te ridica mai presus ca el
Când Dumnezeu a cuvântat:
”Cum să pot zbura mai presus de ceva anume,
fără aripa-mi pereche fericirea,
că doar împreună cu aceasta pot forma zborul suprem”
EXTREMA MIRARE
Probabil exist fiindcă
Dumnezeu se miră că-mi este greu să
găsesc un loc unde
să plâng fără să fiu văzut de nimeni
și că nu mă mai mir de nimic.
Este un lucru nefiresc a plânge de fericire
în văzul celor ce plâng de nefericire...
De ce să mă mir pe cel care e desculț?
Păi de ce e desculț?
De sărăcie,sau că e nebun?
A vrut el să fie sărac,sau nebun?
A te mira pe cineva care nu vrea să fie sărac
sau nebun,e un lucru nefiresc.
Dacă Dumnezeu ar vrea să vină la mine
în chip de om sărac
ar fi doar un pretext figurativ
ca a unui actor,
dar Tatăl Ceresc
nu e actor care face haz de necazul altuia
și știu că nu va veni astfel.
Că doar ar vrea ,e un lucru firesc
pe care nu am de ce să mă mir.
Iar dacă ar dori să vină la mine
în chipul celui mai bogat om ,
ar fi la fel un pretext fără noimă
deoarece știu că nu va veni astfel,
deoarece pe persoane
și pe lucruri care ne înconjoară
nu am de ce să mă mir
când Dumnezeu este mai presus de ele.
Vasile Dan Marchiș

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu