Numărul 6 /2021 al Revistei de Literatură, Artă, Istorie, Religie și Tradiții, SINTAGME CODRENE, confirmă din ce în ce mai mult că această publicație cu orizonturi largi de interes cultural se adresează, în ciuda denumirii sale oarecum limitative prin atributul toponimic „codrene,” unui cerc de colaboratori și cititori extins la zonele diasporene, dintr-o dorință legitimă de a strânge fărâmele de emoție românească, exprimată în limba română, „fără pământ delimitat, dar strâns definitiv în conturul inimii fiecăruia, împărțită între câți și la care pe unde suntem, dar niciodată destrămată,” căci „ e aici, vie,” în „România mea, România ta. România noastră.” Este fraza cu care încheie Angela Monica Jucan textul său emoționant, patetic, dar sincer, intitulat „ Acasă, în depărtări”, editorialul acestui număr al revistei și care sintetizează, în moto-ul citat după Delia R. Hornfeck, că revista reconstituie o Românie personală, purtată în suflet „ca pe un mugur de fluier”.
Daniela Forcoș, directorul cultural deschide portalul artistic napolitan promovând succesul răsunător obținut de Festivalul Internațional al Artelor, inițiat prin Asociația Culturală Noi per Napoli, (fondată de dr. Emilia Gallo), de către Departamentul de cultură al Municipiului Napoli, de Președinția Consiliului Regiunii Campania și a fost inclusă printre marile evenimente din „Cultura Monumentelor, 2021”. Festivalul s-a desfășurat sub gestionarea artistică a doi „artiști de operă cunoscuți în lumea muzicală napolitană, italiană și internațională”, directorii artistici ai festivalului, Olga De Maio și Luca Lupoli. Festivalul se află la a VI-a ediție și are drept scop promovarea artei și a forței creatoare care se află în sufletul și mintea fiecărei ființe umane, pentru a ieși din izolarea socială”.
Daniela Forcoș pătrunde, apoi, în universul liric al unui poet napolitan pe care-ldescoperă „surprinzător și tenace precum o lecție de viață”. Interviul cu Alfonso Gargano echilibrează balanța exprimărilor poetice, introducând, în contextul dialogului liric promovat de Revista Sintagme Codrene, o voce care vine din Italia. Se realizează astfel, familiarizarea cu mediile culturale italiene, cu poezia contemporană napolitană, cu omul, poetul și promotorul cultural, Alfonso Gargano.
Pe același taler îl așază Alexandra Firiță pe Giorgio Zamparella, „poet îndrăgostit de meleagul natal, care promovează frumusețea locului în care trăiește, a oamenilor, a tradițiilor și, mai presus de toate limba locului său napoletan”. În respectul pentru ambele părți, materialele sunt publicate în ambele limbi, iar traducerea lor, dar și a poeziilor ilustrative pentru lirica celor doi poeți italieni, aparține autoarelor.
Despre lirica diasporei vorbește Alexandra Firiță, ilustrând-o prin Lăcrimioara Maricica Niță, „prezență delicată și sinceră ce știe să-și cânte dorul de frumusețea meleagului natal, vine și ne propune o lirică melodios armonică cu timpul trăit într-o altă dimensiune geografică și etnică,” originară din Moldova, dar stabilită la Roma, unde exercită profesia de puericultor, dar se implică în proiecte de promovare a limbii române.
De o prezentare amplă, așezată sub semnul unui prestigiu literar câștigat în ambele țări, se bucură Alexandra Firiță. Un univers grav cu fulgerări de gând. Rafinament și gravitate, se intitulează textul în care Dan Florică realizează portretul acestei poete pentru care „poezia se confundă cu existența însăși”, fapt ce a atras aprecieri critice din partea mai multor reputați critici, dar și premii literare naționale și internaționale. Alexandra Firiță răspunde cu referințe despre poezia lui Alexandru Cazacu.
Recenzii și medalioane literare sau culturale sunt realizate de Aurelia Rânjea (O lumină călăuzitoare.Focul din noi, Mihaela CD), Daniel Luca ( Ce încape într-un buzunar. Nostalgiile unui buzunar, Denisa Mihăilă; Sunetul lipsă a tăcerii. Cel ce nu își aude pașii, Claudia-Gabriela Marcu), Gelu Dragoș ( Un roman de excepție. Ubi bene?...Ubi patria?... semnat de Valeria Bilț), Ana Ardeleanu (Octombrie, hotarul interzis”, Adina Lozinschi; Cer fără stele, Robert Marius Dincă), Angela Monica Jucan ( O vorbă, două despre poezia lui Vasile Dan Marchiș).
Două C.V-uri urmate de relevante grupaje de poezii prezintă personalitatea poetică a Mihaelei CD și a poetului Nicolae Nistor, iar un omagiu de pioasă aducere aminte a preotului și omului Ioan Bancoș este semnat de Angela Monica Jucan.
Deosebit de interesant este Jurnalul din anii ciumei Covid 19, scris de Vasile Lechințan, cu titlul provocator în sensul unei reevaluări istorice și de mentalitate românească „A fost Transilvania un „principat maghiar” sau întotdeauna o țară românească? Admirabil studiu lingvistic și surprinzătoare elementele de lexic aduse ca exemple!
Ipostaza mai puțin plăcută a realităților lumii în care trăim este semnalată de subsemnata în eseul Europa-leagăn al civilizației și al culturii umane sau creuzet al marasmului politic?, iar Vasile Dan Marchiș, poetul cunoscut și pentru opiniile sale ferme despre diverse teme de interes social, național, moral, pune punctul pe i în scurtul, dar concisul text Tradiția ca atare… în problema tradiției prost înțelese ca o incorporare quis pretium sau chiar omnia in omnibus în modul curent de viață. „Cum ar fi să vezi o oarecare primărie sau prefectură acoperite cu paie sau pe un anumit politician sau cleric de rang înalt intrând în biserică sau în Parlament încălțați cu opinci, spunând că așa cere tradiția? Nimic mai nostim!” Zâmbind acestor viziuni fugare, nu mă pot abține să nu-i dau dreptate! Tradiția și inovația nu se exclud, se pun în valoare reciproc și creator!
Ziua mondială a albinelor și Ziua Cucului în mitologie, articole semnate de Maria Filipoiu întregesc sfera de preocupări și interese, justificând pe deplin generozitatea cu care revista Sintagme Codrene și-a ales domeniile.
Lecturi interesante, captivante prin poveste și actul povestirii, deopotrivă, sunt paginile de proză de diferite tendințe și stiluri narative, semnate de Cristina Ștefan, Olimpia Mureșan, Nicolae Goja, Puiu Răducanu, Sergiu Someșan.
Cât despre poezie, ea este regina revistei, ilustrată printr-un număr impresionant de poeme din lirica a nu mai puțin de 24 de poeți, incluzându-i și pe cei deja amintiți, prin textele de prezentare dedicate lor. Amintim numele celor prezenți cu poezie, fără vreun text de escortă, doar cu struna versurilor, ca singură recomandare: Ana Ardeleanu, Dumitru Ichim, Baki Ymeri, Teodor Dume, Constanța Abălașei Donosă, Gelu Dragoș, Elena Arsenie, Oana Frențescu, Valeria Bilț, Rodica Cernea, Lidia Stan, Viorel Birtu Paraianu, Nela Talabă,Vasile Ionac, Nina Viciriuc, Vasile Dan Marchiș.Universuri lirice inedite, „multiversuri” ce te înalță, te adâncesc sau te țin prezent în acordurile sublimului inefabil. Numărul Șase al revistei Sintagme Codrene oferă o interesantă, densă și delectabilă experiență de lectură.
Valeria BILȚ
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu