Erau nişte vorbe în popor, despre norocul şi nenorocul românului. Adevărate. Dar şi când e să ai noroc… Şi de o vreme avem. Cum e să câştigi aurul olimpic la două sutimi de secundă? Eh? Mai avem.
De exemplu, în legea recentă de împuşcat urşi, din
cei 400, doar doi sunt maramureşeni! Cum necum, Bistriţa are 21, Suceva 15, noi
doar doi şi Clujul unu. Da, e lista cea care exclude situaţiile de urgenţă, cu
urşii care chiar trebuie împuşcaţi, cei ce au atacat oameni, stâne. Alta cică
norocoasă? Situaţia localităţilor din România unde nu s-a născut un copil de
trei ani, de doi, anul acesta. Interesant, nicio localitate din Maramureş, deşi
avem dubii serioase în ce priveşte anume locuri foarte depopulate şi cu tinerii
plecaţi pe termen lung. Dar fie, treacă de la noi!
Şi poate c-ar mai trebui amintite nişte situaţii
norocoase de-ale noastre. De exemplu, un candidat la preşedinţie a căzut deja
în ridicol promiţând case. Un altul a ieşit la Tv, foarte sigur spre el,
aproape încrezut, şi a sugerat tot timpul că el ar fi cumva candidatul NATO.
Mare greşeală de abordare. A dat apă la moară tuturor conspiraţioniştilor, mă
şi mir că nu l-a spulberat propaganda naţionalistă. Şi-apoi cum să nu te
întorci la clasici şi să-l asculţi pe Păstorel Teodoreanu cum filozofa politic
în faţa canceului cu vin? „L-a pus destinul lui stupid/Într-o dilemă de infern/
Ori partid fără guvern/ Ori guvern fără partid!”
Revenim la el, e un dulce. Mai vreţi un noroc? Nu
ştim ce-a negociat Ciolacu cu Orban al Ungariei, de a vorbit ăla ce-a vrut şi
cum a vrut în Secuime, dar miroase a ceva alianţă contra naturii. Orban n-a zis
nimic rău de România, Ciolacu a fost deranjat făţiş de întrebările presei
referitoare la infamiile spuse de Orban acolo împotriva Europei. Da’ dacă ne
bagă Orban/Ungaria în Schengen, având preşedinţia? Ar fi de râsul lumii, toţi
aliaţii noştri adevăraţi n-au reuşit, o fac… „prietenii” de-o viaţă. OK, dar cu
ce preţ? Asta e întrebarea reală. Te faci frate cu Dracul până treci puntea,
dar ce găseşti dincolo de punte? Uite ce. „Ungaria a adăugat rușii și
bielorușii la așa-numitul program „Cardul Național”, care permite străinilor și
familiilor acestora să lucreze în Ungaria timp de doi ani, cu posibilitatea de
a-și prelungi șederea după trei ani”.
Cu întârziere de… doar 18 ani, debutează şi la noi
mişcarea „Me too”. Nu e de râs, deşi o ironie fină ar merge. A început în 2006,
cu Tarana Burke ce a militat împotriva abuzurilor sexuale, în SUA. A ajuns şi
la noi, sperăm că nu va cădea în dizgraţie repede. Tocmai a anunţat o
funcţionară din Primăria Câmpia Turzii că a făcut compromisul. Dacă deschidem
niţel gura, ştim poveşti de gen foarte aproape de Baia Mare, cu funcţionare de
primărie invitate, tachinate, apoi aruncate în ridicol dacă nu.
Ce să mai, avem noroc. Nu se confirmă vorbele acelea
cu „la omul sărac nici boii nu trag” Sau „omul sărac dă de cuie şi-n…”. Apropo,
s-a reactivat puţin şi DNA-ul, credeam că moţăie. Alt noroc.
Şi revenim la dragul de Păstorel: ”Din Banat până la
Iaşi/Se resimte lipsa sării./Fiindcă cei mai mulţi ocnaşi/Au ajuns la cârma
ţării!” Şi una pentru presă, ea atotsuficientă, noi o consideram autoironică şi
de ţinut minte. „În vremea asta revolută/Rataţii scriu, în loc să pută!/Iar
scriitorii-adevăraţi/Sunt daţi afară de … rahaţi”.
Autor:
Alexandru Ruja
Sursa:
Graiul
Maramureșului
Ursii sunt mai patrioti decat romanii!
RăspundețiȘtergere