Oglinda
uscată
„fructe reci în cutia frigiderului
o zi ca oricare alta
vine din ceaţă
şi se întoarce în ceaţă
îmi creşte barba
în camera nevăzută
unde toate se cântăresc
memoria încărcată ca limba bolnavului
mătasea betonului
mângâie
aştept raţia
pe întortochatele chei ale amintirii
atâtea chei şi atâtea uşi
învăţ
dezvăţându-mă
ticăie inima furnicii
te întrebi unde vei afla sfat
pentru limpezire
cu stăpânire de sine şi înţelepciune
toate se schimbă
iar anii aceia
fierbinţi
nu mai sunt
oglinda uscată
adun merele visele perele
o bucată de viitor
încercuită din toate părţile
harta de ţinte
cărarea din grădină
roasă de tălpile noastre învechite
un bun exerciţiu de eliberare
anonimatul deplin
e semnul că mi se învecheşte
tot mai mult numele
mă împrietenesc cu frunzele şi pietrele
cum spune nora
mă pomenesc vorbind cu pervazul ferestrei
certând clanţa uşii
care uneori se înţepeneşte”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu