Pentru omul obișnuit este greu de crezut că în lume există, în prezent, peste 70.000 de organizații (startup-uri) care proiectează și „antrenează” circa 2.000.000 de modele publice de Sisteme de Inteligență Artificială pe care oricine le poate utiliza. Această diversitate transformă IA dintr-o voce unică într-un ecosistem vast de unelte matematice specializate, accesibile oricui prin modelul „Open Source”. În acest peisaj dominat de giganții din Silicon Valley, China s-a impus ca lider mondial în execuție, gestionând peste 1.500 de modele mari proprii de Sisteme de IA. Prin hub-uri tehnologice precum Zhongguancun, China demonstrează o eficiență remarcabilă, reușind să obțină performanțe de vârf prin optimizarea inteligentă a resurselor. Această competiție globală asigură că inovația nu rămâne închisă în laboratoare private, ci devine un bun comun care accelerează progresul civilizației. Pentru o corectă înțelegere a Sistemelor de Inteligență Artificială și a procesului de lucru al acestora, este necesară clarificarea peisajului tehnologic actual (date valabile pentru începutul anului 2026).
*****
Sistemele de Inteligență Artificială
Conf. univ. dr. N. Grigorie Lăcrița
„Inteligența artificială va fi ori cel mai bun,
ori cel mai rău lucru care se va întâmpla
umanității.” (Stephen
Hawking)
Cuprins:
Rezumat
1. Diversitatea Ecosistemului IA:
o lume, nu un singur creier
2. Administrare și dezvoltare
3. Conceptul de „Cutie Neagră”
(Black Box)
4. Specificațiile Sistemului IA
utilizat în această lucrare
5. Glosar de termeni
Bibliografie Selectivă
Rezumat
Pentru
omul obișnuit este greu de crezut că în lume există, în prezent, peste 70.000
de organizații (startup-uri) care proiectează și „antrenează” circa 2.000.000
de modele publice de Sisteme de Inteligență Artificială pe care oricine le
poate utiliza. Această diversitate transformă IA dintr-o voce unică într-un
ecosistem vast de unelte matematice specializate, accesibile oricui prin
modelul „Open Source”.În acest peisaj dominat de giganții din Silicon Valley, China
s-a impus ca lider mondial în execuție, gestionând peste 1.500 de
modele mari proprii de Sisteme de IA. Prin hub-uri tehnologice precum
Zhongguancun, China demonstrează o eficiență remarcabilă, reușind să obțină
performanțe de vârf prin optimizarea inteligentă a resurselor. Această
competiție globală asigură că inovația nu rămâne închisă în laboratoare
private, ci devine un bun comun care accelerează progresul civilizației. Pentru
o corectă înțelegere a Sistemelor de Inteligență Artificială și a procesului de
lucru al acestora, este necesară clarificarea peisajului tehnologic actual
(date valabile pentru începutul anului 2026).
1. Diversitatea Ecosistemului IA: o lume, nu un singur
creier
„Nu există o inteligență unică, ci o multitudine de unelte
ale minții.”
(Howard
Gardner, Adaptare)
Pentru a
înțelege Inteligența Artificială (IA), trebuie să reținem că ceea ce numim generic
„Inteligență Artificială” nu este un „robot universal” care știe totul, ci un
ecosistem fragmentat.
Acesta seamănă cu o cutie uriașă în care se află
mii de unelte diferite, numite Sisteme IA, fiecare fiind
proiectat pentru o funcție și o utilitate precisă.
Interfața și Realitatea: Când interacționăm cu un chat, avem impresia unei „voci unice” care ne răspunde la orice. În spate însă, procesul este
susținut de o multitudine de Sisteme IA;
este ca o bibliotecă imensă unde mii de asistenți digitali caută simultan în
fișiere diferite pentru a genera un singur răspuns coerent.
Amploarea rețelei: Cele peste 70.000 de startup-urisunt organizații care proiectează și
„antrenează” aceste Sisteme IA.
Cele 2.000.000 de modele publice de Sisteme
IA sunt structuri matematice pe care oricine le poate utiliza. Unele
sunt Sisteme IA închise
(secrete comerciale), altele sunt Sisteme
IAopen-source (gratuite și accesibile oricui, asemenea unei
biblioteci publice).
Sistemele IA Specializate (Sarcini precise): Aceasta este cea mai importantă distincție. Pe lângă Modelele de Limbaj
Mari (LLM) – acele Sisteme IA
care scriu și vorbesc ca oamenii – există sute de mii de Sisteme IA dedicate exclusiv
unor domenii înguste.
Exemple practice:
Un Sistem IA de diagnostic medical
identifică pe o radiografie detalii invizibile ochiului uman.
Un Sistem IA de prognoze financiare
analizează milioane de tranzacții pe secundă pentru a detecta riscuri.
Un Sistem IA de securitate cibernetică
funcționează ca un paznic digital permanent împotriva atacurilor informatice.
Sistemele IA ca structuri matematice: Deși par că
„gândesc”, aceste modele sunt în esență fișiere uriașe care conțin miliarde de
calcule și probabilități. Ele funcționează ca niște motoare matematice care
recunosc obiecte, traduc limbi străine sau compun texte.
Accesibilitatea universală și Democratizarea: Faptul că sunt „publice” înseamnă că orice persoană cu cunoștințe de
programare le poate descărca și folosi. Aceste 2 milioane de modelede Sisteme IA sunt baza „Open Source”,
asigurând că puterea IA devine un bun comun care accelerează inovația în
medicină, educație și industrie pretutindeni în lume.
Ce trebuie să rețină omul simplu:
Inteligența
Artificială nu este o „persoană digitală” unică, ci o rețea globală de Sisteme IA extrem de performante,
fiecare fiind un expert pe o părticică limitată din cunoașterea umană.Aceste
modele sunt cărămizile gratuite cu care se construiește viitorul digital. Ele
permit unui student din România sau unui cercetător din Africa să folosească
aceleași unelte de vârf ca marii ingineri din Silicon Valley.
2. Administrare și dezvoltare
„Cine deține tehnologia, deține viitorul.” (Geopolitica
Puterii)
Piața
globală a Sistemelor de IA este susținută de trei piloni principali:
2.1. Giganții Tehnologici (Big
Tech):
Reprezintă forța financiară și computațională a domeniului. Entități lider
precum Google, Microsoft, OpenAI, Meta, Anthropic, xAI, NVIDIA și Alibaba
dezvoltă cele mai puternice Sisteme IA închise, investind
miliarde de dolari în centre de date și cercetare de vârf pentru a menține
supremația tehnologică globală.
2.2. Instituții și Guverne: Actori statali și infrastructură strategicăGuvernele au încetat să fie doar spectatori, devenind finanțatori și
dezvoltatori de infrastructură IA la nivel național.
China (Lider mondial în execuție
și modele de stat): Gestionează în prezent peste 1.500 de modele mari proprii de Sisteme
de IA. Recordul a fost stabilit prin înregistrarea oficială a 183 de
modele de mari dimensiuni (LLM) destinate publicului și administrației.Strategia
chineză se bazează pe familia de modele Qwen
și DeepSeek, care domină ecosistemul global, reprezentând aproape 30% din
utilizarea mondială. Puterea de calcul a țării a atins 1.590 EFLOPS, fiind
utilizată masiv în sectoare strategice precum telecomunicațiile și
administrația publică.
Statele Unite (Lider în investiții): Sectorul
privat american a atras investiții record de peste 109 miliarde de dolari.
Guvernul federal a lansat în 2026 un Plan de Acțiune care include „American AI
stack”, un pachet de resurse tehnologice oferit aliaților, și inițiativa „U.S.
TechProsperityCorps” pentru suport tehnic global.
Eficiența și Puterea de calcul: În timp ce modelele din Silicon
Valley cheltuiesc sute de miliarde pe investiții colosale în
super-calculatoare și putere brută, dezvoltatorii chinezi (precum cei de la DeepSeek sau Alibaba) au reușit să creeze Sisteme IA
de o eficiență remarcabilă. Aceștia obțin performanțe tehnologice de vârf
utilizând resurse mult mai reduse, demonstrând că inovația nu depinde doar de
mărimea bugetului, ci și de optimizarea inteligentă a algoritmilor.
Dominanța în Robotică: China este liderul mondial detașat în
„corpul” Inteligenței Artificiale. Deține peste 2 milioane de roboți
industriali funcționali, mai mult decât tot restul lumii la un loc,
transformând IA într-o forță de producție fizică de neegalat.
Viteza de adopție: Modelele chinezești (familia Qwen)
au crescut spectaculos, ajungând de la o cotă de piață neglijabilă la peste 30-45%
din utilizarea globală pe anumite platforme de dezvoltare în doar un an,
datorită costurilor reduse și adaptabilității.
Uniunea Europeană (Lider în etică): Prin
implementarea completă a EU AI Act, Europa a impus primul cadru juridic global
care interzice sistemele cu risc inacceptabil, precum „scorul social” sau
manipularea comportamentală, forțând marii dezvoltatori să adapteze algoritmii
la valorile democratice.
2.3. Situația în România: Cadrul instituțional și digitalizareaRomânia parcurge o etapă decisivă de aliniere la standardele europene și de
construcție a propriei arhitecturi digitale.Implementarea legislativă
(Orizont august 2026): România se pregătește pentru aplicarea integrală a
Regulamentului European privind IA. În martie 2026, Guvernul a desemnat ANCOM
ca punct unic de contact și autoritate principală de supraveghere a pieței.
Pentru sectoarele reglementate, supravegherea este asigurată de BNR și ASF.Strategia
Națională și Economia: Strategia Națională pentru IA (2024-2027) vizează
integrarea acestor tehnologii în economie, punând accent pe drepturile omului.
Sectorul IT românesc este sub presiunea adaptării rapide, fiind necesare
investiții masive în cercetare și dezvoltare (R&D) pentru a nu rămâne în
urmă.
Progrese locale: Se observă un avans semnificativ în digitalizarea
serviciilor publice și în soluțiile de inteligență artificială aplicate în
sănătate, însă deficitul de infrastructură digitală proprie rămâne principala
provocare pentru suveranitatea digitală a țării.
3. Conceptul de „Cutie Neagră” (Black Box)
„Inteligența Artificială este o oglindă care reflectă
valorile noastre.” (AceCloud)
Multe
sisteme moderne sunt caracterizate prin opacitate (lipsă de transparență, de
accesibilitate și de inteligibilitate).
Deoarece
aceste Sisteme IA învață prin algoritmi de deeplearning (învățare
profundă) folosind volume masive de date, procesul decizional intern este atât
de complex încât nici creatorii sistemelor nu pot urmări pas cu pas fiecare
conexiune matematică.
Rezultatul
este vizibil, dar „raționamentul” exact rămâne adesea o enigmă tehnică, similar
proceselor neuronale umane. Această caracteristică transformă Sistemele IA
într-o „cutie neagră”, unde știm ce intră și ce iese, dar nu putem explica pe
deplin ce se întâmplă în interior.
4. Specificațiile Sistemului IA utilizat în această
lucrare
„Limitele limbajului meu înseamnă limitele lumii mele.”
(Ludwig Wittgenstein)
Sistemul IA utilizat este
un model de limbaj de mari dimensiuni.
Acesta
are următoarele caracteristici:
Tehnologie: Este bazat pe familia de modele
Gemini, creată de Google.
Natură: Este un software care folosește probabilități
matematice pentru a genera text.
Scop: Ajută utilizatorii să găsească informații mai rapid și
mai ușor, prin sintetizarea informațiilor din mai multe surse web.
Concluzie: Utilizarea acestui Sistem IA
presupune o colaborare între expertiza umană și capacitatea de procesare a
datelor de către tehnologie. Aceasta asigură o perspectivă amplă și actualizată
asupra subiectelor abordate, garantând că inovația rămâne un suport pentru
inteligența umană, nu un înlocuitor al acesteia.
5. Glosar de termeni
„O bună definiţie înseamnă un pas în
cunoaşterea lucrurilor”.
(George Călinescu, Aforisme şi reflecţii, p.79).
ANCOM (Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în
Comunicații) – Instituția din România desemnată să
supravegheze piața comunicațiilor și, începând cu anul 2026, să servească drept
punct unic de contact pentru reglementarea și monitorizarea Sistemelor IA.
Big Tech (Giganții Tehnologici) – Termen care
desemnează cele mai mari și mai influente companii din industria tehnologiei
informației (precum Google, Microsoft, Meta), care dețin resursele financiare
și puterea de calcul necesare pentru a domina piața globală de Sisteme IA.
Black Box (Cutia Neagră) – Concept care
descrie natura opacă a unor Sisteme IA
complexe, unde procesul prin care se ajunge la un rezultat nu este direct
vizibil sau explicabil, nici chiar pentru programatorii care au creat sistemul.
Chat (Interfață de dialog) – Program sau
fereastră de comunicare care permite utilizatorului să interacționeze cu un Sistem IA prin intermediul mesajelor
scrise, oferind iluzia unei conversații umane.
EFLOPS (Exaflops) – Unitate de măsură care indică viteza
de calcul a unui computer (un miliard de miliarde de operații pe secundă). Este
indicatorul principal pentru puterea de calcul a unei țări.
EU AI Act (Regulamentul European privind IA) – Primul cadru juridic global, adoptat de Uniunea Europeană, care
stabilește reguli stricte pentru utilizarea Sistemelor IA, clasificându-le în funcție de risc.
Inteligența Artificială (IA) – Tehnologia
care permite computerelor să execute sarcini care, în mod normal, necesită
gândire umană, cum ar fi înțelegerea limbajului sau recunoașterea imaginilor.
Modele de Limbaj Mari (LLM) – Tip de
inteligență artificială antrenat pe seturi vaste de date pentru a înțelege și
genera limbaj uman într-un mod coerent și contextual.
Open Source (Sursă deschisă) – Model de
dezvoltare în care codul și „rețeta” unui Sistem IA sunt oferite gratuit
publicului pentru a fi studiate, modificate și utilizate fără costuri de
licențiere.
Putere de calcul – Resursa tehnică (procesoare,
servere) necesară pentru a procesa volume uriașe de date și pentru a antrena
sau rula Sisteme IA de mari
dimensiuni.
Sisteme IA – Ansambluri de algoritmi și modele
matematice antrenate pe volume mari de date pentru a îndeplini funcții
specifice, de la generarea de text la diagnoză medicală.
Sisteme IA închise – Modele dezvoltate de companii
private a căror structură internă este secret comercial, fiind accesibile
publicului doar prin interfețe controlate (ex: Gemini, GPT-4).
Silicon Valley (Valea Siliciului) – Regiune din California, SUA,
care servește drept centru global pentru inovație și tehnologie înaltă.
Găzduiește sediile celor mai mari companii de Big Tech și mii
de Startup-uri, fiind locul unde sunt concepute și finanțate
majoritatea Sistemelor
IA care domină piața mondială.
Startup-uri – Companii tinere și inovatoare care
creează noi tehnologii; în acest context, entitățile care proiectează și
antrenează noile Sisteme IA.
Zhongguancun (Valea Siliciului a
Chinei) –
Hub-ul tehnologic din Beijing care concurează direct cu Silicon Valley.
Este centrul unde s-au născut giganți precum Xiaomi și unde statul chinez
investește masiv pentru a atrage talente și a accelera dezvoltarea Sistemelor IA
de stat.
Bibliografie Selectivă
Uniunea Europeană: Regulamentul (UE) 2024/1689 al
Parlamentului European și al Consiliului (EU AI Act) – Cadrul legal pentru
stabilirea normelor armonizate privind inteligența artificială.
Guvernul României: Strategia Națională pentru
Inteligență Artificială 2024-2027 – Documentul cadru pentru digitalizarea
și implementarea sistemelor IA în administrația și economia națională.
Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (România): Rapoarte privind pregătirea pentru implementarea normelor europene și
rolul ANCOM în supravegherea pieței digitale (2025-2026).
Stanford University: AI Index Report 2025/2026 –
Sursa datelor privind investițiile globale, numărul de startup-uri și evoluția
performanțelor tehnice ale sistemelor IA.
CyberspaceAdministration of China (CAC):
Registrul oficial al Modelelor de Limbaj Mari (LLM) aprobate și datele privind
infrastructura de calcul (EFLOPS) din hub-urile tehnologice chineze.
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE): OECD AI PolicyObservatory – Date privind suveranitatea digitală și
impactul modelelor Open Source asupra inovației globale.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu