Mihai Eminescu este unul dintre oamenii pe care timpul nu îi îndepărtează, dar îi aduce mai aproape. Da, numele lui apare în calendare si o zi din an îi este dedicată, dar motivul este altul: uneori, un vers de-al său găsește în noi un loc pe care nu știam că îl avem.
Eminescu nu rămâne prin imaginea unui poet așezat într-o lumină perfectă, de neatins. Rămâne prin neliniștea lui, prin întrebările fără răspuns, prin felul în care a privit lumea cu uimire și cu tristețe. În spatele cuvintelor sale se simte un om care a căutat mereu ceva mai presus de aparențe: un sens, o armonie, o formă de adevăr.
De aceea ne întoarcem la el. Nu pentru a repeta ceea ce s-a spus de nenumărate ori, ci pentru a descoperi, de fiecare dată, altceva. Un Eminescu al tinereții, al iubirii, al singurătății, al trecerii timpului. Un poet care ne învață să rămânem în dialog cu propriile noastre întrebări.
Astăzi, la 15 iunie 2026, nu cred că avem nevoie să îl așezăm mai sus decât este. Locul lui este deja acolo unde contează: în memoria vie a unei culturi și în întâlnirea tăcută dintre cititor și cuvânt.
Eminescu este ceea ce am moștenit de la trecut, dar in mod esential si ceea ce alegem să păstrăm din noi înșine.
Eminescu
Abis cu rădăcini tăcute,
dor desprins din veșnicii,
cuvânt deschis spre infinit.
Vorbește prin tăcerea adâncă,
dincolo de orice rostire,
în loc fără margini,
naștere și pierdere de sine.
Timpul nu măsoară,
deschide dimensiuni ale ființei,
spațiu unde singurătatea se transformă
în prezență deplină.
Privirea adună fragmentele lumii,
paletă de nemăsurat –
fără titlu, fără sfârșit.
Eminescu revarsă în noi
foc luminos dinlăuntru,
fără flacără, tăcerea poetului.
Poetul vorbește prin adâncul tăcerii.
Oglindă în care timpul se oprește,
plin de urmă și cuprins de răbdare.
Odihna cuprinde uitarea,
prezență nemișcată,
lumină ce arde blând,
păstrând în sine toate întrebările.
Rostul lui trăiește
dincolo de vorbe,
un spațiu sacru, tăcut,
în care lumea se înclină
întrebând cuvântul nerostit.
Poetul rătăcește nevăzut
fiecare cuvânt rostit,
liniște învăluită în lumină,
un fel de a fi dincolo de a fi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu