Se afișează postările cu eticheta 7 august 2025. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta 7 august 2025. Afișați toate postările

joi, 7 august 2025

Semnificațiile zilei de 7 august 2025


Evenimente

1908: În Willendorf (Austria Inferioară) este descoperită statuia din calcar "Venus din Willendorf". Sculptura este datată în perioada 25.000 î.Hr. și 22 î.Hr. în Paleoliticul superior.
1947: Pluta din lemn a lui Thor Heyerdahl, Kon-Tiki, se izbește de reciful de la Raroia din Insulele Tuamotu după o călătorie de 101 zile și 7.000 de kilometri pe Oceanul Pacific, în încercarea de a dovedi că popoarele preistorice ar fi putut călători din America de Sud.
  • 626: Armatele avare și slave părăsesc asediul Constantinopolului.
  • 768: Papa Ștefan al III-lea este ales în funcție și caută rapid protecția francilor împotriva amenințării lombarde, deoarece Imperiul Bizantin nu mai poate ajuta.
  • 936: Încoronarea regelui Otto I al Germaniei.
  • 1461: Generalul militar chinez din dinastia Ming Cao Qin dă o lovitură de stat împotriva împăratului Tianshun.
  • 1479: Bătălia de la Guinegate: trupele franceze ale regelui Ludovic al XI-lea au fost înfrânte de burgunzii conduși de arhiducele Maximilian de Habsburg.
  • 1714: Bătălia de la Gangut: Prima victorie importantă a flotei ruse. Bătălia a făcut parte din Marele Război al Nordului încheiat în 1721 cu victoria coaliției formată din Danemarca, Polonia și Rusia împotriva Suediei.
  • 1743: Tratatul de la Åbo a pus capăt războiului ruso-suedez din 1741–1743.
  • 1782: George Washington a înființat Insigna de Merit Militar, destinată decorării soldaților răniți pe câmpul de luptă. Mai târziu decorația este redenumită în Inima Purpurie (Purple Heart), mai poetic.
  • 1819: Simón Bolívar triumfă asupra Spaniei în bătălia de la Boyacá.
  • 1864: Înființarea Primăriei București. Primul primar ales a fost Barbu Vlădoianu.
  • 1908: În Willendorf (Austria Inferioară) este descoperită statuia din calcar "Venus din Willendorf". Sculptura este datată în perioada 25.000 î.Hr. și 22.000 î.Hr. în Paleoliticul superior.
  • 1922: Acțiunea grevistă a muncitorilor de la Fabrica de vagoane Astra din Arad.
  • 1940: A fost încheiat acordul dintre Churchill și De Gaulle privind organizarea Forțelor Franceze Libere.
  • 1940: Al Doilea Război Mondial: Alsacia-Lorena este anexată de al Treilea Reich.
  • 1942: A început bătălia de la Guadalcanal, prima ofensivă militară americană a celui de Al Doilea Război Mondial, în Insulele Solomon.
  • 1943: Al Doilea Război Mondial: A început Bătălia de la Smolensk, ofensivă de primă mărime a Armatei Roșii în Rusia de vest finalizată în octombrie cu o victorie decisivă sovietică.
  • 1946: Guvernul Uniunii Sovietice prezintă o notă omologilor săi turci prin care a respins suveranitatea acestuia din urmă asupra strâmtorilor turcești; începutul crizei strâmtorilor turcești.
  • 1947: Pluta din lemn a lui Thor Heyerdahl, Kon-Tiki, se izbește de reciful de la Raroia din Insulele Tuamotu după o călătorie de 101 zile și 7.000 de kilometri pe Oceanul Pacific, în încercarea de a dovedi că popoarele preistorice ar fi putut călători din America de Sud.
  • 1960: Coasta de Fildeș își câștigă independența față de Franța.
  • 1970: La Iași s-a inaugurat "Casa Dosoftei", care adăpostește secția de literatură veche a Muzeului Literaturii din Iași.
  • 1971: Zborul lunar american Apollo 15 se încheie cu o aterizare sigură în Pacific, deși una dintre cele trei parașute ale capsulei nu se deschide.
  • 1974: Philippe Petit traversează pe o sârmă cei 61 de metri care despărțeau cel două turnuri gemene ale World Trade Center, la o înălțime de 417 metri.
  • 1976: Programul Viking: Viking 2 intră pe orbita lui Marte.
  • 1978: Președintele american Jimmy Carter declară o urgență federală la Love Channel, din cauza deșeurilor toxice care au fost eliminate în mod neglijent. A fost unul dintre primele scandaluri majore de deșeuri toxice.
  • 1995: Guvernul chilian declară stare de urgență în jumătatea de sud a țării ca răspuns la un eveniment intens de frig, vânt, ploaie și ninsoare cunoscut sub numele de Cutremur Alb.
  • 1997: "Ziua întâi" a reformei structurale în România. Premierul Victor Ciorbea a prezentat lista celor 17 societăți comerciale care trebuiau închise în mod prioritar, pe motiv de nerentabilitate.
  • 1998: Atentatele cu bombe de la ambasadele americane din Nairobi (Kenya) și Dar es Salaam (Tanzania). 257 de persoane (din care 12 americani) și-au pierdut viața în atentate, revendicate de "Armata islamică pentru eliberarea locurilor sfinte".
  • 2005: Un grup de spărgători din Brazilia au săpat un tunel lung de 78 de metri spre Banca Centrală din Fortaleza. Au extras de acolo cinci containere pline cu bancnote de câte 50 de reali, cu o valoare estimată de 70 de milioane de dolari. Hoții au reușit să păcălească sistemele de alarmă și senzorii băncii, rămânând nedescoperiți până în dimineața zilei de luni, 8 august, atunci când s-a redeschis banca. Autoritățile au recuperat doar o parte din întreaga sumă.
  • 2008: Georgia a lansat o ofensivă militară împotriva Osetia de Sud, pentru a contracara o invazie rusească. Începe Războiul din Osetia de Sud din 2008.

Nașteri

Decese


Sursa: Wikipedia

 

Posted by at Niciun comentariu:
Labels: , ,

miercuri, 6 august 2025

Ca să priceapă tot prostul, dl. Fritz! Funeraliile de Stat a lui Ion Iliescu sunt o obligație legală!

Nu discutăm în acest articol meritele sau păcatele lui Ion Iliescu. Nu vom analiza dacă a fost părtaș sau nu la crime împotriva umanității, dacă a fost arhitectul tranziției democratice ori garantul conservării nomenclaturii comuniste.

Nu vom aborda dimensiunea etică sau afectivă a figurii sale, nici nu vom vorbi despre Revoluție, victime sau idealuri trădate. Această analiză este una strict juridică și urmărește să răspundă la o singură întrebare: era Guvernul României obligat legal să organizeze funeralii de stat pentru fostul președinte Ion Iliescu?
Răspunsul, indiferent de convingerile personale, este da.
Art. 17 din Legea nr. 215/2016 privind ceremoniile oficiale prevede: „Funeraliile de stat sunt ceremonii oficiale organizate de Guvern în cazul decesului Președintelui României și al foștilor șefi de stat ai României.”
Formularea nu este opțională. Nu se spune „pot fi organizate”, ci „sunt organizate”. Când o lege impune o acțiune prin formulă imperativă, autoritatea vizată nu are libertate de apreciere, ci o obligație de a acționa.
În plus, Guvernul nu se mai putea ascunde în spatele unei lacune de reglementare. Regulamentul de organizare și funcționare a Comitetului pentru funeraliile de stat era deja adoptat prin Hotărâre de Guvern anterior decesului fostului președinte.
Așadar: cadrul legal era complet, mecanismul administrativ era pregătit, toate condițiile erau îndeplinite pentru declanșarea automată a procedurii.
Guvernul nu mai trebuia să emită vreo hotărâre nouă de principiu, ci doar să pună în aplicare legea existentă.
Un argument des invocat în spațiul public a fost faptul că Ion Iliescu fusese trimis în judecată pentru infracțiuni grave – inclusiv crime împotriva umanității. Corect. Dar este la fel de corect că nu a fost condamnat definitiv pentru nicio faptă penală.
Constituția României, la art. 23 alin. (11), prevede: „Până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, persoana este considerată nevinovată.”
Așadar, statul român nu poate retrage sau condiționa drepturi în funcție de suspiciuni penale sau dosare nesoluționate. A face acest lucru ar însemna să încalci prezumția de nevinovăție și să introduci, arbitrar, un criteriu moral neprevăzut de lege.
Singura cale legală pentru a evita organizarea funeraliilor de stat era modificarea Legii 215/2016, în sensul introducerii unor excepții (de exemplu: persoane condamnate penal, persoane aflate în proceduri judiciare etc.).
Dar chiar și această opțiune era: inaplicabilă retroactiv, întrucât legea nu poate produce efecte asupra unui caz deja consumat (decesul avusese loc), nerealistă procedural, deoarece modificarea unei legi presupune un proces parlamentar care nu poate fi finalizat „de pe o zi pe alta”, și periculoasă pentru imaginea democratică a României.
Schimbarea legislației ad-hoc, pentru a evita o obligație legală deja în vigoare, ar fi transmis extern imaginea unei țări instabile, arbitrare, de tip „bananier” – unde regulile se scriu și se rescriu în funcție de conjunctură.
Este perfect legitim ca o parte din societate să simtă repulsie față de ideea onorării unui lider asociat cu momente dureroase ale istoriei recente. Dar într-un stat de drept, emoția nu poate dicta normativul.
Nu putem aplica legile doar celor care ne plac. Nu putem suspenda litera legii în baza resentimentului colectiv. Nu putem înlocui obligațiile constituționale cu sondaje de opinie.
Așa cum Ion Iliescu beneficiază de prezumția de nevinovăție până la o decizie definitivă, la fel și Guvernul beneficiază de obligația de a respecta legea, nu de a răspunde instinctelor maselor.
Așadar, Guvernul Bolojan nu a avut alternativă legală. A respectat o obligație impusă de Legea 215/2016 și de cadrul normativ deja existent.
Refuzul de a organiza funeralii de stat nu ar fi fost o dovadă de curaj, ci un act ilegal, atacabil, dar mai ales o fisură în respectarea principiilor fundamentale ale statului de drept.

(stiripesurse)
Posted by at Niciun comentariu:
Labels: ,
Abonați-vă la: Postări (Atom)