Ion Cristoiu: ”O nouă dovadă că instituția numită CNSAS a fost, este și va fi un instrument al Statului paralel”

Curtea de Apel București a decis că Traian Băsescu a fost colaborator al securității. Deși decizia nu este definitive ea se constituie într-un moment politic deosebit. De aceea, poate Mediafax mi-a cerut prin telefon o reacție. Transcriu mai jos declarația mea prin telefon, așa cum a fost dată.

Evenimentul deosebit nu e dat de decizia Curții de Apel, deoarece pe de o parte hotărârea poate fi atacată și pe de altă parte o asemenea decizie, daca ar fi definitivă ar viza doar chestiunea penală. Evenimentul deosebit e decizia CNSAS de a înainta în justiție dosarul de colaborator al fostului președinte. De ce spun asta? Deoarece Traian Băsescu a fost verificat de mai multe ori, el a primit adeverință că nu a fost colaborator al securității, ceea ce se înțelegea că nu era nici umbră de suspiciune, pe baza acestor verificări Băsescu a fost de două ori președintele României.

Dacă CNSAS, de la ei a pornit totul, nu i-ar fi dat adeverințele, de precizat că cariera lui Băsescu s-a bazat nu pe decizia din justiție ci pe adeverințele date de CNSAS, Traian Băsescu nu ar fi fost președintele și istoria României ar fi arătat altfel.

În consecință cum de a fost posibilă o dublă decizie? Ani în șir Băsescu a fost, de aceeași instituție, pe baza aceleiași arhive, a fost declarat necolaborator. După ce nu a mai fost președinte au fost invocate documente suplimentare din arhive și a fost declarat colaborator al securității.

Consecințele sunt destul de grave din mai multe motive.

1. Încă o instituție se dovedește, că a fost , este și va fi politizată, CNSAS: Noi bănuiam că această instituție este folosită ca un instrument politic, fie de înlesnirea carierei unor politicieni, fie de blocare a carierei altora. Acum avem dovada clară , în cazul lui Băsescu.
2. Recent spre stupoarea mea, și a câtorva, domnul director al SRI, Hellvig ne-a anunțat că a trimis din partea SRI, vreo 3000 de dosare către CNSAS. Spun spre stupoarea oamenilor normali, deoarece aceeași instituție ne-a anunțat pe vremea lui Băsescu, ca un triumf al fostului președinte, că au fost trimise toate dosarele. Domnul Hellvig vine în deplinătatea facultăților mintale că a trimis acum alte dosare. Cum se explică această trimitere? De ce Hellvig sfidează transparența democratică, unde au fost ținute aceste dosare, din ce motive, și de au fost trimise acum? Întărind suspiciunea că gestul democrației, o trimitere către CNSAS a unor instrumente pentru bătălia electorală. Pentru că mai mult ca sigur pe baza acestor dosare se vor schimba forte multe adeverințe, ale unor politicieni și se va descoperi că politicieni care erau nevinovați din punct de vedere al colaborării cu securitatea devin brusc colaboratori.
   Cazul Băsescu arată că CNSAS a fost folosit în bătălia electorală de anul acesta.
3. Momentul de azi afectează imaginea publică a lui Băsescu. El a încercat din răsputeri să stingă efectul acestei posibile decizii, dar decizia în primul rând îl afectează pe Paleologu, deoarece este electoratul lui Băsescu. Adversarii vor folosi acest argument că este candidatul unui fost colaborator și mai afectează grav mandatul lui Băsescu.

Am avut încă o nouă dovadă că în post decembrist instituțiile statului de drept, instituții de paradă au fost folosite de Statul paralel.

Autor: Ion Cristoiu

Sursa: Ion Cristoiu Blog

Curtea de Apel București a admis cererea CNSAS de a-l declara pe Traian Băsescu colaborator al Securității

 Curtea de Apel București a admis vineri cererea CNSAS de a-l declara pe Traian Băsescu colaborator al Securității. Decizia nu este definitivă, anunță Antena3.

„Admite acțiunea. Constată calitatea de colaborator al Securității în privința pârâtului Băsescu Traian. Cu recurs în 15 zile de la comunicare. Recursul se depune la C.A.B.-S a-VIII-a C.A.F. Pronunțarea se face prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, azi, 20.09.2019, conform art. 396 alin. 2 din Codul de procedură civilă”, se arată în decizia CAB.

Consiliul National de Studierea a Arhivelor Securitatii a cerut în luna mai Curtii de Apel București să se constate calitatea de colaborator al Securitatii a fostului presedinte Traian Basescu. Ulterior, pe numele lui Băsescu a fost făcută și o plângere penală, în care se contesta faptul că nu avea dreptul de a candida si de a fi ales în funcția de Președinte al României, de senator și nici de europarlamentar. Denunțul a fost depus la Parchetul General, care l-a declinat către DNA. Dosarul pe care CNSAS l-a depus în instanță pentru a demonstra că Traian Băsescu a colaborat cu Securitatea conține două note pe care fostul președinte le-ar fi scris în 1975. Notele sunt semnate sub pseudonimul „Petrov”.CNSAS susține că Traian Băsescu a fost racolat de fosta securitate când era student la Institutul de Marină din Constanța. Notele sunt din perioada de studenție de la Institutul de Marină, iar Petrov dădea note cu caracter personal despre colegii săi.

                                                                                      Antena 3

Traian Băsescu, trimis în judecată de CNSAS pentru colaborare cu Securitatea (Europa Liberă, surse)

FacebookTwitterEmailMai multe...2

Europa Liberă scrie că Traian Băsescu a fost trimis în judecată de CNSAS pentru colaborare cu securitatea, citând surse neidentificate. Potrivit informațiilor Europa Liberă, dosarul de rețea conține doar coperțile pe microfilm, iar notele informative, două la număr până în acest moment, au fost descoperite în dosarele altor persoane care aveau dosare de urmărire informative (DUI). 

„Dosarul de rețea este practic gol, deci nu conține un angajament cu Securitatea, dar pe copertă apare numărul dosarului, numele real și numele conspirativ”, arată Europa Liberă.

Colegiul CNSAS nu poate da direct o decizie de poliție politică, fiind obligat să apeleze la instanța de contencios administrativ, singura în măsură să stabilească dacă e vorba de o colaborare cu Securitatea ca poliție politică.CNSAS a anunțat joi pe site trimiterea în judecată, potrivit articolului 3, lit b și art 5, al 1 din lege, respectiva literă indicând că e vorba de un parlamentar.

Traian Băsescu a fost verificat din oficiu, în postura de candidat la europarlamentare, iar cercetarea ar fi fost făcută de un angajat al Direcției de Investigații, arată Europa Liberă. Acesta ar fi lucrat individual, fără să spună nimănui nimic, iar marți a pus raportul pe masa Colegiului CNSAS, relatează sursele Europa Liberă. Potrivit acestora, respectivul ar fi fost angajat al SRI înainte să vină la CNSAS.

Perioada la care se referă investigația nu este cea în care Traian Băsescu a lucrat la Anvers, ci aceea în care era student la Institutul de Marină din Constanța.

Traian Băsescu a declarat în repetate rânduri că nu a fost ofițer de Securitate și nu are niciun angajament.

Traian Băsescu a fost verificat de mai multe ori de către CNAS, ultima adeverință, de necolaborarea cu Securitatea, fiind din februarie 2014. Celelalte sunt din 2002, 2004, 2006 și 2009.

Băsescu a făcut subiectul mai multor scandaluri declanșate de o posibilă colaborare cu Securitatea, Centrul de Investigații, condus de Mugur Ciuvică, un adversar al fostului președinte și colaborator al Antenei 3, a susținut că Băsescu a fost chiar ofițer de Securitate, fiind racolat în perioada studenției la Institutul de Marină.

                                                     HotNews.ro

CNSAS îl contrazice pe Marian Munteanu și spune că acesta putea să-și clarifice public situația dosarului de la Securitate încă din 2009

                                 de Gabriel BEJAN

       

CNSAS a emis astăzi un comunicat de presă în care precizează că Marian Munteanu și-a studiat dosarul de la Securitate încă din 2009 și că, deși avea dreptul legal de a solicita fotocopii după documente, nu a făcut acest lucru. Mai mult decât atât, fostul lider al studenților a fost invitat la CNSAS și în luna iulie pentru a viziona microfilmul dosarului, dar acesta nu a dat curs invitației nici până în ziua de azi.

Marian Munteanu a susținut în toată această perioadă că nu a semnat nici un angajament la Securitate și dacă ar exista așa ceva, semnătura sa ar fi fost falsificată. Mai mult, acesta a declarat că CNSAS  a refuzat să-i clarifice situația, deși el a făcut numeroase demersuri în acest sens.

Precizarea CNSAS vine în contextul în care această instituție a publicat astăzi adeverința prin care Marian Munteanu a fost declarat necolaborator al Securității în sensul legii (o puteți citi integral aici). Din aceasta rezultă totuși că liderul partidului ”Alianța Noastră” ”a fost recrutat în scopul încadrării informative a unui lector portughez suspectat pentru apartenență la serviciul de spionaj portughez. La data de 28.03.1988, a semnat un Angajament, preluând numele conspirativ Ioan (…) domnul Munteanu Marian Teofan Dragoș a fost recompensat de organele de Securitate cu suma de 500 lei”. Misiunea s-a încheiat pe 2 martie1989, după ce lectorul a părăsit țara, iar Munteanu devenise între timp membru PCR.

În perioada în care a fost informator, Munteanu a redactat mai multe note informative despre profesorul portughez, precum și despre alte persoane de la facultatea de Filologie din București. Spre exemplu, într-una din notele informative, Munteanu povestește despre petrecerea organizată cu ocazia zilei de naștere lectorului portughez și despre persoanele care au fost invitate acolo. Într-o altă informare, sursa ”Ioan” toarnă la Securitate ce i-a spus lectorul referitoare la faptul că relațiile culturale dintre România și Portugalia sunt ”într-un vizibil regres”.

Citiți aici notele la Securitate scrise de Marian Munteanu.

CNSAS a considerat însă că în baza Munteanu nu a fost colaborator al Securității în sensul Legii 293 din 2008, care precizează la articolul 2 litera b) următoarele: ”colaborator al Securităţii este persoana care a furnizat informaţii, indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii, prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.”

Cu alte cuvinte, deși a dat notele respective și a fost recompensat financiar pentru acestea, ”Ioan” nu a denunțat ”atitudini potrivnice regimului totalitar comunist și care vizau îngrădirea drepturilor și liberăților fundamentale ale omului”.

Citiți aici mai multe observații referitoare la decizia CNSAS referitoare la Marian Munteanu. Sursa România Curată