Se afișează postările cu eticheta Laura Codruţa Kovesi. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Laura Codruţa Kovesi. Afișați toate postările

luni, 20 iulie 2020

Laura Codruţa Kovesi – spion dublu?!

De la acceptarea dosarului Kovesi contra România la CEDO, fosta vedetă a anticorupției n-a mai prea fost subiect de știri. Nu a mai dat declarații nici la urcarea și nici la coborârea din avion, nici la intrarea și nici la ieșirea pe cine știe ce ușă, mică sau mare, celebră sau necunoscută. A devenit un personaj mai șters, gîfîind sportiv la punerea pe roate a Parchetului European.
Tăcerea din jurul ei poate avea mai multe explicații. Proiectul european Kovesi s-a împotolit. Mai multe țări în crime elegante ezitări și îndoieli. O putere exagerată a unui personaj bolnav de putere și cu un ego pe măsura staturii nu pare a fi atractiv pentru mai multe țări europene. Ezitările acestora se exprimă diferit. Numai România a emis nenumărate îndoieli legate de relația sa cu SRI, de modul său de înțelegere și de aplicare a legii, de implicarea sa în demolarea unor personaje politice opuse președintelui și Binomului.
Au fost emise judecăți tranșante și asupra capacității profesionale și intelectuale a fostului șef al DNA. Teza sa de doctorat tratată cu îngăduință și garantată de enormele buchete de flori ale șefilor SRI nu a putut fi ștearsă de la capitolul îndoieli. Știe Codruța Kovesi Lascu o brumă de drept sau a copiat la greu? Scandalul plagiatului a fost ignorat de susținători și de acoperiți dar nu a putut fi șters din CV-ul șefei DNA. Că unii se fac a nu ști sau a nu fi citit este o altă poveste. Relația sa cu serviciile secrete din România și cu cele americane a fost chibițată pe baza unor fotografii și pe baza unor legături bănuite a fi depășit chiar cadrul profesional. Și, cu toate acestea, abuzurile dovedite, sutele și miile de dosare ratate (respinse), stilul hei-rupist practicat în DNA într-o perioadă devenită de groază nu au putut să o deturneze din drumul său spre o funcție europeană de asemenea anvergură, poziție aflată la o mustață de împlinire.
Nu știu reprezentanții diverselor cancelarii din Europa și funcționarii de la Bruxelles de complexitatea dosarului Kovesi? Nu au observat ezitările unor colegi? Nu circulă îndoielile și abuzurile publicate de presa din România la fel cum au circulat și veștile umflate despre succesele anti-corupției cu lopata?
Apare ca inexplicabilă lipsa de ecou a afirmației făcute de președintele parlamentului ungar. Acesta nu a scăpat o ironie despre înălțimea sau despre limba engleză a Cordruței Kovesi-Lascu. A făcut o acuzație peste care nu se poate trece ca peste un banc prost.
László Kövér, liderul Parlamentului Ungariei, a acuzat-o pe Laura Codruţa Kovesi, procurorul-şef al Parchetului European, că este agent străin. Kövér o acuză pe Laura Codruța Kovesi că şi-a clădit puterea și imaginea prin lansarea a zeci de anchete împotriva adversarilor politici, printre care şi primari maghiari.
 „Au fost acuzaţi complet pe nedrept, duşi de la familiile lor în zori în maşina unei unităţi de comandă. În acest timp, sute de mii de apeluri telefonice au fost interceptate ca urmare a unei colaborări între DNA şi Securitate. Ei bine, dacă tovarăşul Ceauşescu ar fi în viaţă, ar fi mulţumit dacă ar vedea ce fac în România ”, a spus László Kövér, liderul Parlamentului Ungariei.
”Cum a putut România, ca stat, să rămână funcțională în urma unor asemenea activități de neiertat, care au avut în mod clar motivații externe, aceasta este o chestiune pe care o las în seama judecății electoratului român. Însă, chiar se așteaptă ca noi să aderăm la acest Birou al Procurorului European pentru că ar fi ghidat de o politică a imparțialității, a statului de dreapt și a mâinilor curate?”, a mai sus Kover.
Acuzații clare și apăsate și care, chiar ignorate sau luate în bășcălie în România, nu pot trece neanalizate în celelalte cancelarii europene. Probabil că de la asemenea îndoieli vine și întîrzierea punerii în funcțiune a Parchetului European.
Și, totuși, în atacul liderului maghiar, mai există o afirmație care nu poate fi trecută cu vederea. László Kövér, liderul Parlamentului Ungariei, susține că Laura Codruța Kovesi este „spion dublu”. Din pacate, alte detalii lipsesc. Despre apartenența Laurei Codruța Kovesi la SRI și despre relația sa „excesivă” cu Florian Coldea s-a mai scris. Nu există nici o probă că fosta șefă a DNA este și ofițer acoperit, deși mulți ar fi tentați să creadă așa ceva. Să zicem că în nebuna îmbrățișare dintre DNA și SRI s-a putut produce și o asemenea acoperire. Pentru ancorarea solidă a binomului, Kovesi s-ar fi putut subordona și colaboratorilor săi din SRI. Dar liderul maghiar vorbește despre un spion dublu. Asta este prea de tot pentru a trece cu nepăsare peste acuzație. Este afirmația unui om politic și de stat maghiar, reprezentant al unei țări care nu susține Parchetul European. Avem de-a face doar cu o declarație politică a lui László Kövér? Dar asta este acuzație în toată regula, nu declarație politică! O asemenea afirmație cere probe și informații! Au aflat serviciile secrete maghiare ceva de la Bebe Kovesi, fostul soț al șefei DNA? Sau alte servicii secrete din Europa au descifrat complexitatea legăturilor între Codruța Kovesi-Lascu și serviciile secrete americane? Căci agent al unui serviciu secret european este greu de presupus și mult mai greu de crezut. Al României, mai merge!
Și, cu toate acestea, merită aflat pe ce se bazează afirmațiile liderului maghiar și dacă nu cumva ele divulgă amănunte despre întîrzierea Parchetului European.

Autor: Cornel Nistorescu

joi, 12 iulie 2018

Moment de răscruce


Ceea ce părea un simplu capăt de drum al unei cariere fulminante se trasformă într-o răscruce de drumuri. La o zi de la plecarea din fruntea DNA, Laura Codruţa Kovesi primeşte o ofertă din partea unui partid.
Dan Barna a ţinut să declare că i-a propus doamnei Kovesi să candideze la prezidenţiale din partea USR. Preşedintele USR lasă să se înţeleagă că nu a fost refuzat. Acest lucru schimbă din temelii percepţia asupra relaţiilor dintre partidele din zona dreptei. Aflate în opoziţie, PNL, USR şi PMP nu au reuşit să dea nici cel mai mic semnal că intenţionează să-şi unească forţele pentru a înregistra o victorie comună împotriva PSD. Ceea ce le unesc sunt temele abordate. PNL şi USR, mai puţin PMP, şi-au făcut din susţinerea independenţei justiţiei punctul principal de acţiune politică. Cele două partide se întrec să atace PSD, în punctul considerat cel mai vulnerabil. De aproape doi ani, zi de zi, coaliţia de guvernare este acuzată că vrea să-şi subordoneze justiţia.  În acest sens principalul argument este că modificările aduse legilor justiţiei sunt făcute pentru a-l scăpa pe Liviu Dragnea de problemele penale.
Demersurile făcute pentru revocarea şefei DNA au fost considerate parte a planului PSD-ALDE de sudordonare a justiţiei. Odată ce Laura Codruţa Kovesi  acceptă, în principiu, să intre în viaţa politică, modifică întreaga logică a confruntărilor politice de până acum. Rezultă că şefa DNA nu a fost echidistantă faţă de partide, iar USR nu este străin de o înţelegere obscură cu DNA.
Dacă se cere independenţa procurorilor este normal, prin simetrie, să existe şi o independenţă a partidelor faţă de sistemul juridic. USR încalcă acest principiu. La fel şi proaspăt revocata şefă a DNA.
Dar din punct de vedere politic lucrurile încep să fie ceva mai complicate. PNL se vede pus în situaţia de a fi singurul susţinător al candidatului prezidenţial Klaus Iohannis. Preşedintele poate fi văzut de acum înainte ca adversar al Laurei Kovesi. Poate fi invocată şi intenţia de răzbunare din partea fostei şefe DNA. Domnule preşedinte, dumenavoastră m-aţi revocat, eu vă concurez la viitoarele alegeri prezidenţiale!
   Situaţia nou creată obligă PNL să abordeze o nouă retorică. Încet, încet, liberalii vor abandona zona justiţiară, golită de sens prin repetiţie, şi se vor preocupa de alte teme. De pildă se vor strădui să schiţeze un program de guvernare, în centrul căruia să se afle problemele economice.
În felul acesta PNL va deveni mai interesant, mai atractiv. De asemenea, preşedintele Klaus Iohannis a fost preferat în locul lui Victor Ponta tocmai pentru că era neamţ, deci ordonat, calculat, bun gospodar. Nimeni nu şi-a imaginat că se va arunca în bătălia pentru „statul de drept”, tema populistă a lui Traian Băsescu.
Justiţia are exact atâta independenţă pentru cât înţeleg că trebuie să lupte pentru ea magistraţii. Nu oamenii politici, nu strada, nu un partid ca USR, nu preşedintele ţării pot oferi garanţia independenţei justiţiei. Cinstea, onestitatea, buna pregătire profesională a magistraţilor, procurori şi judecători, sunt cheia implementării unui sistem juridic modern, independent, pus în slujba dreptăţii.
Au fost foarte mulţi procurori şi judecători care au reuşit să nu se compromită, să facă dreptate şi pe baza codurilor penale comuniste. PNL, având deja doi adversari, PSD şi USR, trebuie să înţeleagă că nu codurile penale sunt problemele care îşi aşteaptă rezolvarea din partea lui.

Klaus Iohannis şi PNL pot reuşi abordând teme reale, sociale şi economice. În rest, nu este vorba decât de jocuri politice sterile.

Autor: Dumitru Păcuraru
Sursa: Informaţia zilei de Maramureş

vineri, 1 iunie 2018

Alb sau negru


 Decizia Curţii Constituţionale în problema cererii de revocare a procurorului şef DNA, Laura Codruţa Kovesi este de natură să dea satisfacţie maximă unei părţi a populaţiei şi dezamăgire totală altei părţi. Este o decizie care urmează la modul absolut orientările politice. Nu există o zonă intermediară. Semn al unei radicalizări excesive, se operează în termeni de alb sau negru.
Fie eşti de acord cu decizia CCR, fie o negi. Altă alternativă nu există. Nu se poate să spui că în parte are dreptate şi ministrul Justiţiei, dar şi preşedintele ţării are dreptul să se opună propunerii de revocare. Păstrând proporţiile, un caz particular, al unui înalt funcţionar de stat, a ajuns să egaleze disputa „republică sau monarhie” din anii ’90. Se pune la fel de multă patimă în cazul unui procuror ca în revenirea sau alungarea regelui Mihai din ţară după Revoluţie.
Indiferent de decizia luată de preşedintele Iohannis, de demitere sau de refuz de demitere, disputele vor continua. Ele sunt un preambul la campaniile electorale de anul viitor. Ce se poate întâmpla în continuare?  După patru ani de mandat Klaus Iohannis nu şi-a schimbat în linii esenţiale platforma electorală bazată pe susţinerea ideii de justiţie independentă şi luptă împotriva corupţiei. Prin urmare, intrând în logica luptei politice, este de presupus că nu o va revoca pe şefa DNA. Pe de altă parte, ca garant al respectării Constituţiei se vede obligat să respecte deciziile Curţii Constituţionale, care sunt general obligatorii şi nu pot fi contestate.
De fapt, obiectul disputei nu mai este Laura Codruţa Kovesi, ci preşedintele Klaus Iohannis. Din acest moment personajul central este preşedintele, nu şefa DNA. Dacă respectă decizia CCR îşi dezamăgeşte susţinătorii, dacă nu o respectă intră în jocul PSD şi se cheamă că încalcă în mod deliberat Constituţia.
PSD are senzaţia că câştigă în ambele variante. Dacă preşedintele refuză demiterea PSD îl acuză că nu respectă Constituţia. Dacă o demite, PSD va pretinde că se acceptă faptul că DNA-ul condus Laura Codruţa Kovesi a comis abuzuri şi că majoritatea parlamentară are toată îndreptăţirea să modifice legile justiţiei astfel încât să nu se mai permită astfel de fapte.
   Cu alte cuvinte, în prima fază PSD pare câştigător pe linie. Dar lucrurile nu pot fi atât de simple. Preşedintele trebuie să aibă o armă ascunsă. Ieşirea în stradă nu este suficientă. Pentru că şi susţinătorii PSD se pregătesc să iasă în stradă. Recursul la altă instanţă superioară fiind exclus, singurul mijloc de atac este ascuns tot în Constituţie şi în Lege. O replică de aceeaşi intensitate cu demiterea, practic cu scoaterea Laurei Codruţa Kovesi din joc, este scoaterea lui Liviu Dragnea din  fruntea PSD.
Devenite simboluri în chipuri diferite, lupta politică s-a redus la două personaje. Kovesi, simbolul luptei anticorupţie se află faţă în faţă cu Dragnea, simbolul corupţiei. Liviu Dragnea aşteaptă o sentinţă în 8 iunie. Dacă va fi condamnat iese din viaţa politică. Odată eliminaţi, amândoi prin mijloace juridice, viaţa politică se resetează. Cel mai probabil DNA va fi la fel şi după plecarea actualului şef, aşa cum PSD va fi tot PSD şi fără actualul lider. Prin urmare, cu sau fără Kovesi şi Dragnea, lumea politică se vede tot în termeni antagonici, în negru absolut sau alb absolut. Instituţiile nu se schimbă când se schimbă oamenii, ci atunci când se schimbă regulile.

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informaţia zilei de Maramureş

miercuri, 29 martie 2017

Zi decisivă pentru Justiţie. Ministrul Toader anunţă concluziile evaluării lui Kovesi şi Lazăr

Tudorel Toader, ministrul Justiţiei, va anunţa, azi, care sunt concluziile evaluării şefilor de parchete, după ce acesta a avut discuţii cu Augustin Lazăr şi cu Laura Codruţa Kovesi. Toader susţine o conferinţă de presă, astăzi, 29 martie, ora 18:00, în cadrul căreia prezintă rezultatele evaluării şefilor principalelor parchete: DNA şi Parchetul General.

Tudorel Toader, ministrul Justiţiei, a anunţat, luni dimineaţă, că miercuri va prezenta rezultatele evaluării şefilor principalelor parchete: DNA şi Parchetul General. "Am făcut evaluările. Cele 14 zile s-au împlinit de aseară. Voi proroga termenul cu doua zile dat fiind ca am fost la Bruxelles. Miercuri, la prânz, voi organiza o conferinţă de presă şi va voi da toate detaliie", a declarat Tudorel Toader.
Întrebat ce va face dacă preşedintele României nu va fi de acord cu eventuale revocări, Toader a spus : "Preşedintele (n.r Klaus Iohannis) şi-a exprimat în repetate rânduri opinia, eu îmi voi exprima opinia în scris."
Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a ajuns, luni după-masă, la sediul Ministerului Justiţiei, la scurt timp după ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Bucureşti, Hans Klemm, care a avut şi el o discuţie cu ministrul Justiţiei.
În urmă cu două săptămâni, ministrul Justiţiei a anunţat că face o evaluare a activităţii Ministerului Public şi a DNA, sugerând totodată şi că şefii celor două parchete ar putea să-şi dea demisia, după ancheta pe OUG 13 şi motivarea publicată de Curtea Constituţională. Ulterior, Tudorel Toader şi-a nuanţat declaraţiile, precizând că nu le-a sugerat procurorului general al României, Augustin Lazăr, şi procurorului-şef DNA, Laura Codruţa Kovesi, să demisioneze, ci doar "a evocat o instituţie din Codul Muncii".

Procurorii şefi sunt numiţi, la propunerea Ministrului Justiţiei, de preşedintele Klaus Werner  Iohannis, cel careare ultimul cuvânt şi în cazul revocării acestora. Sursa Mediafax

luni, 3 octombrie 2016

Plagiatul Laurei Codruţa KOVESI, ca un roman de 500 de pagini originale...

Universitatea de Vest din Timişoara a anunţat, luni, 3 octombrie 2016, că a început procedurile interne în vederea "clarificării situaţiei apărute în spaţiul public vizavi de teza de doctorat a Laurei Codruţa Kovesi", potrivit unui comunicat de presă al instituţiei.
"Înţelegem că Asociaţia Grupul pentru Reformă şi Alternativă Universitară (GRAUR) Cluj-Napoca a trimis către Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice şi Universitatea de Vest din Timişoara o sesizare pe tema suspiciunii de plagiat a lucrării de doctorat a doamnei Kovesi, sesizare care nu a ajuns încă la Universitate. În baza deschiderii către comunitate de care UVT dă dovadă în mod constant şi a implicării pozitive în numeroase demersuri care ţin de transparenţa şi corectitudinea academică, Universitatea îşi exprimă întreaga disponibilitate de a coopera cu orice instituţie abilitată în vederea clarificării acestei situaţii", se arată într-un comunicat al Departamentului de Comunicare, Imagine şi Marketing Instituţional Universitatea de Vest din Timişoara remis luni MEDIAFAX.
Asociaţia Grupul pentru Reformă şi Alternativă Universitară (GRAUR) Cluj-Napoca a anunţat, luni, că a transmis către instituţiile abilitate o solicitare de realizarea a unei anchete în cazul Codruţei Kovesi, ONG-ul susţinând că în urma analizei tezei s-au descoperit 11 situaţii de plagiat.
"Prin prezenta vă solicităm să dispuneţi realizarea unei anchete cu privire la condiţiile pe care noi le apreciem, în mod argumentat, drept neconforme cu privire la modul de elaborare şi redactare a tezei de doctorat depusă şi susţinută în instituţia ce conduceţi identificată prin descrierea: KÖVESI, Laura Codruţa Combaterea crimei organizate prin dispoziţii de drept penal. Teză de doctorat. Conducător ştiinţific: Prof.univ.dr.Viorel Paşca. Timişoara: Universitatea de vest. 2011", se arată în adresa transmisă Universităţii de Vest din Timişoara şi Ministerului Educaţiei de către Asociaţia Grupul pentru Reformă şi Alternativă Universitară (GRAUR) Cluj-Napoca.
Reprezentanţii asociaţiei au cerut ca în cazul în care "circumstanţele neconformităţilor sesizate se vor dovedi în întregime sau în mod parţial veridice", să se dispună retragerea titlului de doctor.
"În concluzia analizei noastre, rezultă că teza menţionată cuprinde un număr semnificativ de incidenţe de plagiat, adică cel puţin 11, astfel încât lucrarea are caracterul unei lucrări plagiate. Este şi raţiunea pentru care vă solicităm să dispuneţi iniţierea procedurii de retragere a titlului ştiinţific acordat autoarei", se precizează în cerere.
GRAUR a precizat că solicitarea este întemeiată pe o analiză făcută de asociaţie.
"În analiză se mai ţine seama de faptul că autorul operei incriminate a spus tot ce a avut de spus în momentul în care a depus teza. Orice relaţii sau explicaţii justificatoare asupra stării de fapt trebuie să se regăsească în teza depusă. Intrucât niciunul din pasajele preluate de autoarea tezei nu poartă semne de identificare, pare a fi raţional că niciodată autorul nu a avut vreo intenţie de a separa contribuţia sa reală de preluările realizate pe care a ţinut să pară a fi ale sale", se precizează în cerere.
Solicitarea vine după ce, săptămâna trecută, deputatul Sebastian Ghiţă a depus la Parchetul General un autodenunţ în care susţine că a participat, alături de alţi demnitari ai statului român, la măsluirea raportului comisiei tehnice privind teza de doctorat a procurorului şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi. În urma autodenunţului a fost deschis un dosar de instigare la fals intelectual, prima persoana audiată fiind chiar parlamentarul, acesta precizând că ar fi ajutat-o pe Kovesi pentru că erau prieteni. În replică, Codruţa Kovesi a precizat : "Nu doresc să intru în dialog cu inculpatul Ghiţă Sebastian. Nu am fost, nu sunt şi nu voi fi prietenă cu inculpatul Ghiţă Sebastian".
Procurorul şef al DNA a precizat că nu va cere CNATDCU să-i reanalizeze lucrarea, susţinând că cine o contestă poate face sesizare.
"Eu am fost verificată în anul 2012 de Comisia Naţionaţă de Etică, am fost audiată într-o comisie din care au făcut parte mai mulţi profesori, m-am prezentat la audieri şi am adus probe şi s-a dat verdict definitiv acum patru ani. Teza mea este corectă şi am toate probele. Una dintre probe este certificatul de căsătorie. Mi se reproşează că Laura Codruţa Kovesi a copiat-o pe Codruţa Lascu. Teza mea este corectă, o teză pe care am muncit-o. am lucrat şapte ani, am multe articole publicate şi o sa le vedeti în acestă teza. Eu, care am o teză corectă, să mă duc să spun "Verificaţi aceasta teză!", când eu ştiu că este corectă. Cine contestă să vină să facă sesizare", a declarat procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, la Europa Fm.
Klaus Iohannis, despre cazul Kovesi: Cine a plagiat, pleacă
Klaus Iohannis consideră că specialiştii trebuie să decidă dacă Laura Codruţa Kovesi a plagiat în teza de doctorat, iar în cazul se va dovedi că o persoană publică a plagiat, aceasta trebuie "să plece din funcţia publică", transmite corespondentul MEDIAFAX.
Întrebat de către jurnalişti, luni, la Timişoara care va fi poziţia sa în cazul în care se va dovedi că Laura Codruţa Kovesi a plagiat, Klaus Iohannis a declarat că "această chestiune trebuie lămurită de specialişti atunci când există o solicitare în acest sens, iar pentru ce se va întâmpla, este extrem de simplu. Dacă o persoană publică a plagiat, trebuie să depăşim situaţia şi persoana respectivă trebuie să plece din funcţia publică. Ca şi un profesor universitar, dacă se găseşte că a plagiat, trebuie să plece de acolo. Asta e indiferent de cum se numeşte persoana şi nu vreau să personalizăm discuţia pentru x sau y sau z. Cine a plagiat, pleacă".
Preşedintele României consideră că plagiatul a devenit o mare problemă a societăţii.
"Am discutat cu studenţii şi mi-au spus că, desigur, plagiatul nu este problema cea mai mare a sistemului universitar. Plagiatul este o problemă mare a societăţii, fiindcă este o formă de hoţie. Dacă vrem să construim o societate mai bună, cu o politică mai curată, mai transparentă, atunci trebuie să fim foarte intransigenţi. Cine a plagiat, pleacă, punct, e foarte simplu. Dar cine nu a plagiat şi este acuzat, trebuie să fie apărat de cei care ştiu să evalueze teza şi în foarte scurt timp să spună că respectivul nu a plagiat. Aşa cum într-o situaţie de plagiat trebuie să se termine cu eliminarea persoanei respective din rândul persoanelor respectabile, aşa persoana care a fost acuzată pe nedrept să beneficieze de refacerea bunului renume în cel mai scurt timp", a declarat Klaus Iohannis, la Timişoara, Sursa MEDIAFAX.


miercuri, 28 septembrie 2016

Traian Băsescu: “Doamna Kovesi a amenințat cu arestări dacă se reia analiza pe lucrarea ei de doctorat”. România ca-n anii `50

Fostul preşedinte, Traian Băsescu a declarat că procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi a folosit telefonul operativ pentru a ameninţa cu arestarea unui demnitar important, în cazul în care va fi reluat o anchetă cu privire la teza sa de doctorat, scrie B1 TV
“Printre cei implicați în falsificarea raportului legat de doctoratul d-nei Kovesi sunt dl Ghiță, Mihnea Costoiu, cu știința d-lui prim-ministru de la acea vreme, dl Ponta. (…) Este clar că raportul cu privire la neplagiatul d-nei Kovesi a fost falsificat, a spus Traian Băsescu. Presiune extraordinară pentru falsificarea acelui raport a făcut dl general Coldea. Veți observa ca Mihnea Costoiu este din celebra Academie a ștințelor securității naționale, că dl Ponta era în corzi pentru că și dânsul avea un plagiat și raportul favorabil pentru domnia sa a fost realizat cam în aceeași manieră. Atunci am început să aflu, în 2014, după ce am nominalizat-o”, a declarat Traian Băsescu la România TV.
”Acum nu mai sunt constrâns de rigorile funcției ca în 2014, vă pot spune că în 2016, d-na Kovesi și-a permis să ridice telefonul de convorbiri operative și să sune la un demnitar al statului român să amenințe că, dacă se reia analiza pe lucrarea ei de doctorat, vor fi arestați”, a adăugat fostul preşedinte, Traian Băsescu.
România se aseamănă tot mai mult ca-n anii dictaturii bolșevice din anii 1950 privind instituțiile de forță.
                                                                                           NapocaNews

joi, 5 noiembrie 2015

(Ne)Gluma zilei - Premierul României


- Domnule analist politic Bogdan Chirieac, pe cine vedeţi premier al României agreat de toate partidele politice şi mai ales de "stradă"?!
- Doar pe ...Laura Codruţa Kovesi !