MAE: Recomandare de evitare a călătoriilor în Israel, Palestina, Liban şi Iran

În contextul evoluţiilor de securitate din regiune, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) reaminteşte recomandarea adresată cetăţenilor români de a evita orice călătorie în Israel, Palestina, Liban şi Iran.

Detalii cu privire la avertismentele de călătorie pentru aceste state sunt disponibile pe pagina de internet a MAE – https://www.mae.ro/travel-alerts.

MAE recomandă cetăţenilor români care se află pe teritoriile acestor state să manifeste precauţie, să se informeze din surse oficiale cu privire la evoluţiile de securitate şi să respecte cu stricteţe eventualele recomandări/instrucţiuni ale autorităţilor locale.

În cazul în care se confruntă cu o situaţie de urgenţă, cetăţenii români au la dispoziţie următoarele date de contact ale misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României în aceste state, după cum urmează:

– pentru Statul Israel: +972 54 564 3279 (Ambasada României la Tel Aviv) sau +972 543 998 038 (Consulatul General al României la Haifa);

– pentru Palestina: +970 59 201 3761;

– pentru Republica Libaneză: +961 76 775 503;

– pentru Republica Islamică Iran: +98 21 7764 7570.

                                                                                            M.A.E.

Acesta este adevărul despre România pe care niciun Guvern nu vrea să îl spună. Documentele tocmai au fost publicate

Este una dintre cele mai „sensibile” informaţii despre România, iar Guvernele din ultimii 26 au evitat să vorbească despre acest lucru. Documentele au fost însă publicate, iar informaţiile au fost preluate de cele mai mari ziare din lume.

O anchetă realizată de jurnaliştii de investigaţii prezintă documente care până acum nu au mai fost făcute publice, iar datele nu au fost negate de Guvernul României care a preferat să dea o replică seacă prin intermediul Ministerului de Externe.

Află aici care este adevărul despre România pe care niciun Guvern nu vrea să îl spună. Documentele tocmai au fost publicate

                                                              Andrei Luca POPESCU

Proiectul “Vreau să lucrez legal în Europa mea!”, respins de M.A.E

17.04.2016

COMUNICAT DE PRESĂ

Confederaţia: “Apărarea drepturilor la muncă legală a românilor din Diaspora şi sclavagismul modern nu intră în aria de interes a Guvernului României”    

În contextul în care Italia găzduiește peste un milion de români, iar majoritatea dintre ei lucrează “la negru”, Confederația Națională a Antreprenorilor Mici și Mijlocii (C.A.P.I.M.E.D.) a lansat, anul trecut, campania “Vreau să lucrez legal în Europa mea!”, prin intermediul căreia luptă împotriva muncii “la negru” și a sclavagismului modern, fenomen care a prins amploare în țările Uniunii Europene.

Pentru a reprezenta oficial drepturile românilor care muncesc în Italia, dar şi în alte ţări europene, Confederaţia a elaborat şi a trimis Departamentului de Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutidineni, proiectul pentru finanţarea campaniei. După lungi tergiversări, Confederaţia a primit un răspuns prin care se respinge dreptul proiectului de a fi finanţat, fără a primi şi o motivaţie. Din cele 157 de proiecte aprobate pentru finanţare, majoritatea fac referire la promovarea culturii româneşti în afara ţării, prin festivaluri, cursuri, publicaţii online sau chiar prin construirea de aşezăminte bisericeşti, dar niciunul nu acoperă şi un aspect vital pentru românii care muncesc în Diaspora, şi anume sprijinul şi protecţia din partea unui sindicat român, care să le apere acestora dreptul la o muncă legală şi care să lupte împotriva sclavagismului modern.

“Este strigătoare la cer lipsa de transparenţă şi corectitudine de care a dat dovadă Departamentul de Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni. Nu spunem că limba, cultura şi tradiţiile româneşti nu ar trebui promovate în rândul comunităţilor de români din alte ţări, însă este inadmisibil ca aproape toate proiectele aprobate să facă referire la acelaşi aspect, însă niciun proiect care se luptă cu un fenomen social extrem de grav ce a luat amploare rapid în Europa, şi anume munca “la negru” şi sclavagismul modern, să nu fie în aria de interes pentru politicile externe ale României. Contestăm decizia Ministerului de Externe, prin Departamentul de Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, de a respinge proiectul Vreau să lucrez legal în Europa mea! şi cerem Guvernului României să re-evalueze poziţia acestuia faţă de nevoile reale ale românilor din Diaspora”, declară Carmen Luminița Andrei, președintele Confederației Naționale a Antreprenorilor Mici și Mijlocii, stabilită de 26 în Italia şi de 7 ani prezentă în Sicilia.

“Un aspect foarte interesant pe care l-am observat în lista proiectelor aprobate este reprezentat de multitudinea publicaţiilor online noi din Diaspora, plătite din bani publici pentru a face – de ce să ne ascundem după deget? – propaganda politică. Mai mult, nu aveam cum să nu remarc numărul exegerat de mare de proiecte finanţate pentru Republica Moldova. Ştim foarte bine cu toţii că subiectul “Republica Moldova” va fi unul foarte ofertant pentru alegerile parlamentare de la sfârşitul anului. Nu este etic, dar nici legal ca banii publici să fie folosiţi pentru propaganda politică, mai ales că suntem în an electoral. Ce mă doare cel mai tare este că a dispărut orice urmă de aparenţă, iar toate aceste lucruri se fac sub ochii noştri!”, continuă preşedintele Confederației Naționale a Antreprenorilor Mici și Mijlocii.

Potrivit Confederației, femeile din România, care lucrează în străinătate, sunt mai predispuse la abuzuri de acest gen decât bărbații, iar majoritatea româncelor lucrează ca “badante” (termen folosit de italieni pentru persoanele care îngrijesc bătrânii din Italia). Mai mult decât atât, autoritățile italiene arată că peste 62% dintre badante lucrează “la negru”, 24 de ore din 24, în condiții, de multe ori, umilitoare, iar Statul român, prin Ministerul de Externe, nu face absolut nimic pentru cetăţenii săi care trec prin astfel de momente dificile.

Transmite,

Andrei Carmen Luminița

Președinte

presidente@capimed.ro

www.capimed.ro

Comunicat de presă - Votul în străinătate

                                                                                                         2 martie 2016

MAE a lansat pe pagina sa de internet secţiunea dedicată organizării în străinătate a alegerilor parlamentare 2016

În scopul informării asupra organizării şi desfăşurării în străinătate a alegerilor parlamentare de la sfârşitul acestui an, pe pagina de internet a MAE a fost activată secţiunea „Alegeri parlamentare 2016 – Votul în străinătate”, la adresa: http://www.mae.ro/node/35931. Aceasta conţine cele mai importante informaţii referitoare la cadrul legislativ (inclusiv în ceea ce priveşte votul prin corespondenţă), informaţii utile privind votul în străinătate,  precum şi informaţiile transmise ca parte a campaniei de informare derulată de  Ministerul Afacerilor Externe în parteneriat cu Autoritatea Electorală Permanentă.

Pagina de internet va fi actualizată permanent, pe măsură ce noi informaţii vor fi disponibile.

Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetăţenilor români să se informeze din timp asupra procedurii de vot, pentru a-şi putea exercita dreptul de vot în străinătate în cele mai bune condiţii.

Declaraţiile liderului Jobbik privind un conflict cu România, EXTREM DE GRAVE!!!

MAE a transmis, duminică, printr-un comunicat, că aşteaptă din partea Guvernului de la Budapesta să se disocieze de declaraţiile Jobbik făcute sâmbătă la Joseni, ministerul menţionând totodată că "dezavuează orice manifestări sau declaraţii extremiste care au loc pe teritoriul României".

"Ministerul Afacerilor Externe condamnă cu fermitate şi respinge declaraţiile făcute în cadrul Taberei de vară de la Joseni, în cursul zilei de sâmbătă, 10 august 2013. Astfel, pe tema autonomiei pe criteriu etnic, MAE reaminteşte faptul că aceasta nu face parte din standardele europene actuale omologate pentru minorităţile naţionale, la fel ca şi aşa zisele drepturi colective pentru minorităţile naţionale, care sunt excluse conceptual din planul relaţiei bilaterale prin Tratatul politic de bază din 1996", menţionează sursa citată.

În ceea ce priveşte afirmaţia că pentru soluţionarea aşa-zisei probleme a maghiarilor din România este necesară asumarea unui conflict între Ungaria şi România, MAE apreciază că "este extrem de gravă". "Ea contravine flagrant spiritului şi realităţilor europene contemporane, principiilor de drept internaţional, Tratatului politic de bază, precum şi Parteneriatului Strategic bilateral. Astfel de poziţionări sunt complet anacronice şi trebuie condamnate cu toată fermitatea de către toţi actorii responsabili din România, Ungaria şi Europa, în general", se arată în comunicat.

"MAE dezavuează orice manifestări sau declaraţii extremiste care au loc pe teritoriul României", continuă comunicatul.

De asemenea, MAE "reaminteşte că este nevoit să ia poziţie, în mod public, pentru a doua oară în decurs de o lună, faţă de declaraţiile unor oficiali ungari făcute în contextul unor şcoli sau tabere de vară organizate de teritoriul suveran al României care disonează cu Parteneriatului strategic ungaro-român pentru Europa în secolul XXI".

"Ministerul Afacerilor Externe aşteaptă din partea Guvernului de la Budapesta să se disocieze de declaraţiile Jobbik făcute la Joseni în cursul zilei de ieri", conchide comunicatul MAE.

Liderul Jobbik, Vona Gabor, a declarat, sâmbătă, la Tabăra Tineretului Maghiar din Ardeal ((Erdelyi Magyar Ifjak-EMI) de la Borzont, judeţul Harghita, că partidul pe care îl conduce va apăra drepturile şi interesele maghiarilor din Transilvania, asumându-şi responsabilitatea unui conflict cu România

Preşedintele partidului Mişcarea pentru Ungaria - Jobbik, Vona Gabor, a declarat jurnaliştilor prezenţi la Tabăra EMI că Ungaria are obligaţia de a susţine în faţa Uniunii Europene şi de a sprijini obţinerea autonomiei, revendicată de maghiarii din Transilvania, apreciind că disputele pe această temă trebuie soluţionate cât mai curând, transmite corepondentul MEDIAFAX.

"Eu cred că Ungaria, dincolo de gesturile simbolice şi de iniţiativele civice, are obligaţia să încerce să dea glas acestei cerinţe în faţa forurilor internationale. Eu cred că această dispută (privind autonomia Secuimii) nu este disputa României şi Ungariei, ci una europeană. Ungaria trebuie să facă orice îi stă în putinţă ca disputa pe seama autonomiei să se finalizeze cât mai repede", a susţinut Vona Gabor.

Întrebat dacă va susţine cauza autonomiei Secuimii cu riscul de a deteriora relaţiile dintre România şi Ungaria, preşedintele Jobbik a spus că partidul său îşi va asuma acest risc, pe care ar trebuie să şi-l asume, în opinia sa, întreaga Ungarie.

"Este evident că, pentru noi, principalul obiectiv nu este calitatea relaţiei dintre Romania şi Ungaria, ci starea societăţii şi naţiunii maghiare, care îi include şi pe maghiarii din Transilvania. Deci, dacă apărarea drepturilor maghiarior din România şi reprezentarea lor înseamnă conflict cu România, cred că Jobbik îşi va asuma această reponsabilitate, care trebuie, de fapt, asumată de întreaga Ungarie", a declarat Vona Gabor. Întrebat cum comentează solicitarea adresată de europarlamentarul Tokes Laszlo premierului ungar Orban Viktor ca Ungaria să asigure protectorat pentru Transilvania, Vona Gabor a afirmat că Jobbik a avut câteva initiative în acest sens şi că "nu poate decât să fie de acord cu fiecare pas care lărgeşte şi întăreşte drepturile minorităţii maghiare din România".

"Dacă spunem ceva, acţionăm în spiritual celor spuse de noi. Noi nu vorbim în vânt, eu, personal, am auzit astăzi despre solicitarea lui Tokes Laszlo şi de acum înainte trebuie să ne gândim, să analizăm şi ar fi bine să discutăm şi cu el, să vedem oare la ce şi cum s-au gândit când au solicitat protectoratul Ungariei asupra Transilvaniei ? Acţiune individuală pe această temă nu dorim să facem în niciun fel, dar vom dezbate acest subiect şi vom încerca să găsim soluţii care ne conduc înainte, şi nu înapoi", a spus Vona Gabor.

El a cerut, totodată, presei româneşti să relateze "un lucru despre care s-a mai vorbit de câteva ori, dar niciodată nu a apărut', şi anume că, după părerea lui, "problema minorităţilor, pe care ungurii o numesc problema Trianonului" este "o tragedie a regiunii", impusă de Europa Occidentală, "care nu are niciun alt scop, în prezent, decât să facă imposibilă acţiunea comună a naţiunilor care trăiesc în această regiune".

Potrivit acestuia, naţiunile care trăiesc în Europa Centrală se confruntă cu aceleaşi probleme, fiind "exploatate" de capitalul international, împotriva căruia trebuie să acţioneze solidar. În acest context, Vona Gabor a vorbit şi despre posibilitatea unei reconcilieri istorice la nivelul Europei Centrale.

"Cer presei româneşti şi românilor să înţeleagă că noi nu facem altceva decât încercăm să protejăm propria noastră rasă, propria noastră naţiune, să reprezentăm valorile şi drepturile ei. Scopul nostru nu este să acţionăm împotriva românilor, ci să acţionăm pentru maghiari şi dacă aceste naţiuni arată toleranţă, înţelegere una faţă de cealaltă, noi suntem deschişi la o împăcare istorică la nivelul Europei Centrale. Aceasta deoarece problemele noastre, dacă scoatem din ecuaţie problemele minorităţilor, sunt identice. Toate ţările (din Europa Centrală) sunt exploatate de capitalul international venit din Europa Occidentală şi ar trebui să acţionăm împreună şi nu separat împotriva acestui capital", a precizat preşedintele partidului Jobbik.

Întrebat ce părere are despre faptul că presa europeană a făcut referiri în repetate rânduri la caracterul extremist de dreapta al partidului Jobbik, Vona Gabor a explicat că, dacă cineva este patriot şi apără interesele naţiunii sale, nu trebuie să fie criticat că a depăşit limitele moderaţiei.

"Omul, după un timp, se obişnuieşte cu această etichetare, dar niciodată nu se vorbeşte de ce suntem un partid extremist sau faţă de ce ne manifestăm extremist. Dacă Gyurcsanyi (fostul premir socialist al Ungariei) este de centru, într-adevăr, suntem extremişti, dar dacă omul îşi iubeşte patria şi naţiunea şi încearcă să acţioneze după posibilităţi pentru ele, nu cred că este extremist. Aceşti comentatori ar trebui să se gândească la faptul că Jobbik a fost votat de un milion de alegători la alegerile parlamentare din Ungaria, în urmă cu patru ani, şi se conturează că vom avea mai mulţi susţinători la alegerile care vin. Atâţia aşa-zişi extremişti nu pot exista în Ungaria", a spus Vona.

Liderul fostei grupări Garda Maghiară, interzisă de instanţa de la Budapesta la începutul lunii iulie 2009, a adăugat că, potrivit ultimelor sondajelor de opinie, Jobbik are susţinători în rândul populaţiei de sub 35 de ani şi a explicat "că fenomenul care este numit de presă extremism nu este altceva decât vocea nouă care va conduce Ungaria viitorului".

Preşedintele Partidului Mişcarea pentru Ungaria - Jobbik a susţinut, sâmbătă, la Tabăra EMI de la Borzont, o prelegere de două ore pe tema "Europa sau Uniunea?".

Duminică, 11 august 2013, în ultima zi a taberei, denumită "Ziua Autonomiei", vor fi abordate subiecte privind deplina libertate pentru maghiarii din Transilvania şi dreptul la autoguvernare, prezentate în cadrul simpozionului "Iniţiative civice pentru autonomie" la care vor participa Izsak Balazs, preşedintele CNS, Miren Martiarena, membru din Ţara Bascilor în Comitetul Civic al Iniţiativei Europene pentru Protecţia Regiunilor Etnice, Biro Zsolt, preşedintele Partidului Civic Maghiar şi Zakarias Zsolt, vicepreşedintele PPMT.Sursa Mediafax

                                                                                         DACII LIBERI