Mai întâi, Vasile Goci a fost un dascăl devotat profesiei.
Îmi spunea cât de mulţi elevi are la Şcoala de Arte „Liviu Borlan”, unde a
trudit o viaţă. Pe toţi elevii i-a învăţat cu dăruirea care l-a caracterizat.
L-am cunoscut după ce a absolvit Liceul de Artă, unde s-a
evidenţiat ca un clarinetist de talent. Înfrăţit cu acest instrument, a pornit
pe drumul desăvârşirii carierei. Primul spectacol, în 1976, a fost cu Ansamblul
„Maramureşul” al Casei de cultură din Vişeu de Sus, de pe unde se trăgea. Oare
cine este băiatul acesta în stare să-şi dea sufletul pentru melodie?! Aşa s-a
legat o prietenie frumoasă între noi. El a cântat apoi în ansamblurile
folclorice din Borşa, Dragomireşti, Şomcuta Mare, Cavnic, Târgu Lăpuş, Şişeşti.
Ca membru al Orchestrei Ansamblului Naţional Transilvania, a participat la
multe turnee în ţară şi străinătate. Vasile Goci a desfăşurat o muncă neobosită
în mai multe locuri. Prof. Vasile Goci a înjghebat, la Şişeşti (ca referent al
căminului cultural), un ansamblu folcloric format din tineri şi elevi şi
taraful „Doina lui Lucaciu”, cu care a obţinut Premiul II pe ţară la întrecerea
tarafurilor tradiţionale. Ca iubitor al tradiţiilor locale, a depus strădanii
pentru revitalizarea unor obiceiuri precum „Udătoriul” de la Şurdeşti sau
„Vergelul” de la Dăneşti, localitatea de reşedinţă pentru el şi familia sa.
Vasile Goci căpăta elan când îmi povestea despre bucuria
produsă de evoluţiile sale alături de marii artişti ai muzicii populare: Sofia
Vicoveanca, Dumitru Fărcaş, Florica Bradu, Elena Roizen, Nicolae Sabău, Angela
Buciu. Erau palpitante, în discuţiile noastre, impresiile din turneele prin
Ucraina, Ungaria, Iugoslavia, Belgia, Franţa, Elveţia, Turcia, Slovacia,
Polonia, dar şi prin ţară. Despre profesorul şi instrumentistul de excepţie
Vasile Goci vorbim la trecut, dar în istoria muzicii populare maramureşene
numele său are un loc de cinste.
Prof. Pamfil
BILŢIU
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu