Definit de
specialişti drept incapacitatea unei persoane de a utiliza eficient
deprinderile legate de scris, citit, socotit ori de a transpune în practică
noţiunile teoretice, analfabetismul funcţional afectează toate ţările, iar
acest lucru se reflectă în rata şomajului, în nivelul de trai. În România, rata
analfabetismului funcţional este de aproximativ 40% şi este scoasă la iveală de
testările internaţionale realizate la nivelul elevilor de 15 ani care nu pot
corela informaţiile memorate şi nu le pot pune în practică în viaţa cotidiană.
Aproximativ 40% din elevii români de 15 ani nu înțeleg ceea ce citesc, nu pot exprima și nici explica ceea ce citesc. Sunt doar
deţinători de diplome sau au abandonat şcoala şi sunt denumiți, generic, analfabeți funcționali. Aceștia, în afara unor operații simple, ori a enunțării unor definiții
„tocite”, nu sunt în stare să aplice noțiunile
memorate în anii de şcoală. Procentul amintit ne situează în fruntea
clasamentului european, potrivit datelor Organizației
pentru Cooperare și Dezvoltare
Economică (OECD), în condițiile în care
media europeană se învârte în jurul valorii de 20%. OECD organizează o dată la
3 ani testările PISA și angrenează
tineri de 15 ani din peste 70 de state ale lumii, inclusiv România. Ultima
testare PISA la care a participat și
România, alături de alte 78 de state, a avut loc în 2018, însă rezultatele vor
fi publicate pe 3 decembrie 2019. Principala cauză care a dus la acest procent
ridicat de analfa¬betism funcţional este, în opinia experților în educație,
metoda de învățare practicată în învățământul românesc bazată pe memorare și nu pe înțelegerea
conceptelor. „Potențialul copiilor noștri nu este scos la suprafață, elevii nu sunt stimulați să se pună în mișcare”, este de părere Cristian Hatu, expert în politici de
educație, potrivit unei televiziuni
centrale.
Și cum ar putea fi
puși elevii în mișcare? Stârnindu-li-se curiozitatea la clasă
printr-un stil de predare diferit și
prin adaptarea programelor școlare la
ceea ce se cere pe piața muncii, astfel
încât, în perspectiva anilor 2030, generațiile
viitoare de elevi să dețină abilitățile necesare obținerii unor locuri de muncă ce presupun mai mult decât
executarea unor simple comenzi mecanice.
Cercetătorul Nicolae Zamfir, membru titular al Academiei
Române şi directorul Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru
Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” şi coordonatorul proiectului
Laserul de la Măgurele, este de părere că „marea problemă a învăță¬mântului românesc constă în faptul că
elevul nu înțelege utilitatea materiei
pe care trebuie să o învețe. Astfel că
«analfabeții funcționali» sunt rezultatul unui sistem de învățământ în care teoria nu a fost niciodată legată
cu practica”. Deși un astfel de proces
de revigorare a învăţământului ar putea dura zeci de ani, specialiștii în educație
sunt de părere că trebuie să începem cu formarea profesorilor pentru ca aceștia, la rândul lor, să dezvolte partea
analitică, gândirea critică şi logică a elevilor. Polonia a reușit să reducă analfabetismul funcţional de la
22% la 14% în 15 ani, adoptând politici educaționale
potrivite, suplimentate de o finanţare pe măsură, dat fiind faptul că educaţia
a fost declarată ca fiind una dintre priorităţile naţionale. Experții în educație
au tras în nenumărate rânduri semnale de alarmă cu privire la pericolul ce se
ascunde în spatele procentului extrem de mare de anal¬fa¬beți funcţionali în compa¬rație cu celelalte state europene. Un studiu al
World Economic Forum arată că, în 2022, angajatorii vor prefera persoanele care
vor avea capacitatea de a inova, de a gândi analitic și strategic, vor căuta în special tineri creativi, originali și cu inițiativă.
Ori aceste abilități îi lipsesc cu desăvârșire unui analfabet funcțional. Şi, astfel, nu doar că analfabeţii
funcţionali nu vor mai avea acces la locurile de muncă bine plătite, însă
economia ţării va avea de suferit, atrag atenţia specialiştii în politici
educaţionale. „Pe scenariul optimist, dacă ar dispărea analfabetismul funcțional, până în 2030 am avea o creștere economică cumulată de aproape 300%.
Scăderea analfa¬betismului funcţional trebuia să fie o prioritate strategică
pentru România. Sunt niște recomandări
ale CE în care scăderea analfabetismului funcțional
este pe locul 2 între priorități. La
noi, a fost lăsată de izbeliște”, mai
subliniază Cristian Hatu. - Oana Nistor, Ziarul Lumina
În omilia rostită la 30 ianuarie 2019 la Fanar cu ocazia
sărbătorii Sfinților Trei Ierarhi,
considerați ocrotitorii educației, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu a atras
atenția că „reformele continue,
răsturnările și blocajele din domeniul
pedagogiei și educației reflectă criza societății mondiale”.
„Educația pare să
fie neinteresată de dezvoltarea naturii spirituale a omului și îl întoarce unilateral către nevoile
individuale, către sine, către realizarea sinelui și prosperitate, iar nu către binele comun, îl conduce către
cele temporale și efemere, iar nu către
cele importante și esențiale, îl duce la invocarea continuă a
drepturilor, iar nu către echitate, etică și
slujire”. Acesta este adesea obiectivul multor reforme în domeniul educației, „ale căror susținători, din nefericire, nu sunt conștienți că așa-numitul rol pragmatic al educației nu poate avea succes dacă funcția sa umanistă, culturală, eliberatoare și umanitară este marginalizată”, a adăugat
Sanctitatea Sa Bartolomeu în predica din catedrala Sfântul Gheorghe din
Constantinopol. Patriarhul Ecumenic a evidențiat
nevoia unei „culturi a libertății și responsabilității” în contextul diminuării moralei la nivelul societății și
al dominării utilitarismului. „De la înțelepciunea
elenă, pe care Sfinții Trei Ierarhi au
studiat-o și înțeles-o în profunzime, vine perspectiva educației ca o călătorie a sufletului către ceea
ce este bun”, a spus patriarhul făcând referire la „Republica” lui Platon.
Adevărata educație promovată de cultura
elenă este întotdeauna îndreptată către adevăr, „buna-stare”, care, după cum a
explicat Patriarhul Bartolomeu, „nu are nicio legătură cu bogăția și
materialismul, ci se identifică cu trăirea după rațiune și virtute”.
Sanctitatea Sa a caracterizat tezaurul spiritual moștenit de la Sfinții Trei Ierarhi Vasile, Grigorie și
Ioan ca „o cultură a persoanei”. „O cultură centrată pe persoană este o
rezistență la orice formă de
obiectivizare a persoanei umane, fie în numele progresului științific
sau tehnologic, ori în numele dezvoltării economice, dar și în virtutea individualismului,
colectivismului religios și cosmic și a altor fundamentalisme”. „Cultura
persoanei este educație în libertate și responsabilitate, având școala ca loc în care sunt transmise valorile
înalte, etosul dascălului și ascetismul
uceniciei”, a adăugat patriarhul miercuri, 30 ianuarie 2019. El a vorbit despre
dascăli ca „facilitatori ai învățării”,
mai mult decât ca instructori, iar „ucenicul este mai mult decât o persoană
instruită care este interesată de ceea ce este important și util din punctul personal de vedere”.
Patriarhul Bartolomeu a vorbit cu îngrijorare despre transformarea termenilor „școală”, „profesor” și „elev” în categorii economice. „Nicio soluție constructivă nu poate fi oferită domeniului
educației doar pe baza criteriilor
economice și organizaționale”, a spus Patriarhul
Constantinopolului indicând mai apoi „principiile de bază, criteriile teologice
și valorile fundamentale” care pot
ajuta la „identificarea soluțiilor și direcțiilor
de ieșire din criză”. Patriarhul
Ecumenic a încurajat raportarea la Sfinții
Părinți ai Bisericii, al căror duh
reprezintă astăzi „o protecție
împotriva culturii egocentrice, consumeriste, tehnocratice și orientate spre economie”. – Basilica
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu