Decizia de la Chișinău

de Gheorghe Pârja

 De când cu pandemia asta, parcă nu luăm în seamă evenimente, de mare interes și pentru noi, care au loc în împrejurimi. În timp ce deslușim, anevoie, cuvinte dintr-un dicționar medical, ne punem întrebări de viață și de moarte, diplomația de la Chișinău se dezmorțește, privind spre Vest. După alegerea Maiei Sandu ca președinte al Republicii Moldova, s-au făcut două mișcări diplomatice, de ultimă oră, care au validat programul cu care a dobândit victoria. Președintele României a fost invitat la Chișinău și președintele Republicii Moldova a făcut o vizită la Bruxelles. Unde a avut întâlniri extrem de importante. Pe acest fond, Curtea Constituțională, de la Chișinău, a retras limbii ruse statutul special în țara de dincolo de Prut. Înainte, pe vremea președintelui Dodon, a fost o lege prin care angajații statului erau obligați să folosească limba rusă.

În ultimul drum la Chișinău, cu lansarea cărții mele, „Ochii Basarabiei”, girată de dr. Teodor Ardelean, în discuțiile de la Uniunea Scriitorilor, președintele acestei instituții de patrie și limbă română, scriitorul Arcadie Suceveanu, mi-a arătat rezultatele unui recensământ din 2014. Comentat de mine la timpul acela. Ce a rezultat din consultarea populației? Redau ce am avut atunci în fața ochilor. În acel document scria că 77,87 la sută din populația Republicii Moldova s-a declarat vorbitoare de limba română și doar 9,39 la sută vorbitoare de limba rusă. Zadarnic Rusia a reacționat dur la decizia de la Chișinău. Adică limba rusă a fost declarată limbă de comunicare interetnică. Fără supremația pe care au avut-o.

Președintele Comisiei pentru relații internaționale, din Consiliul Federației Ruse, Camera Superioară a Parlamentului rus, a criticat în termeni vehemenți decizia Curții Constituționale de la Chișinău. Se consideră o gravă încălcare a dreptului limbii ruse. Rusia critică aspirațiile europene ale Chiși­nă­ului și vorbește despre „renunțarea la vechea identitate moldovenească și a propriei statalități de dragul alipirii la România.” Se vede că observatorii politici ruși întrevăd o schimbare de orientare a noii puteri de la Chișinău. Ambasada Rusiei de la Chișinău vorbește despre o decizie alarmantă. Un senator rus vede în adoptarea măsurilor legate de limba rusă aspirația de integrare europeană a Republicii Moldova. Decizia de la Chișinău este pusă în legătură cu decizia Ucrainei, prin care întreg sistemul de servicii trece exclusiv în limba ucraineană.

După cum se vede, geopolitica este extrem de sensibilă. Decizia Ucrainei, față de românii de pe teritoriul ei, este fără negocieri. Rănile istoriei, în acest timp, nu-și găsesc leacul. Rusia, acum, critică România și Ucraina la pachet. Diplomații ruși afirmă că „rusofobia devine un element sistemic al politicii europene, încurajată de Uniunea Europeană, în vecinătatea Rusiei.” În comunicatele de la Kremlin, este vizată și avertizată Maia Sandu, președintele Republicii Moldova, că „dacă va îmbrățișa decizia Curții Constituționale, stabilirea unor relații bune cu Rusia și rezolvarea multor probleme acumulate între țările noastre vor avea de suferit,” declară un demnitar rus. Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene a emis un comunicat prin care cere misiunilor diplomatice acreditate în Republica Moldova să se abțină de la comentarii pe marginea deciziei Curții Constituționale, de anulare a legii prin care limba rusă a fost declarată ca limbă de comunicare între oameni.

Se mișcă orientarea la Chișinău. Mai zilele trecute și-a făcut simțită prezența NATO, prin secretarul adjunct, Mircea Geoană. Republica Moldova își dorește cooperarea aprofundată cu Uniunea Europeană, a spus Maia Sandu, după multele și importantele întâlniri de la Bruxelles. Să fie într-un ceas bun! Dar să nu uităm că Rusia este vehementă față de decizia de la Chișinău. Oricum, se mișcă lumea și în vremuri de pandemie.