Extemporal pentru viitor

de Gheorghe Pârja

Nu de puține ori mi-am arătat mirarea că pe această corabie pe valuri, care este învățământul românesc, în ultimele trei decenii, nu sunt și voci care să alarmeze stări de fapt, ce nu sunt vindecate. Că sunt multe întrebări de pus, dar și răspunsuri urgente de dat. Mi-am zis că, din varii pricini, au și dascălii reținerile lor. Apoi, au de îndeplinit munca la catedră. De când cu predarea online este și mai complicat. Și totuși mai există profesori care atrag atenția asupra problemelor cu care se confruntă acest domeniu vital pentru societatea românească. Tresar la orice adiere de vânt, când este vorba de catedră, deoarece sunt absolvent al unui celebru liceu cu profil pedagogic din Maramureș. Și asta nu se uită.

Răsfoind presa, din ultima lună, am întâlnit un articol al profesoarei de istorie, Roxana Rusin, care scrie negru pe alb: „Învățământul românesc a pus cruce misiunii nobile de a educa societatea și, încet-încet, se transformă într-un laborator în care diverși indivizi își testează creativitatea sau se joacă de-a Paracelsus, iar ceea ce ating ei nu se preface în aur, ci în scrum.” Aduce în discuție năzbâtia cu numerologia. O doamnă, inspector general, nu de la noi, s-a remarcat printr-o circulară trimisă profesorilor pentru promovarea unui curs prin care șamanismul poate intra în corpul didactic. Cursul de numerologie abordează și teorii conspiraționiste, inclusiv atitudini împotriva vaccinării. Așa spun comentatorii bine documentați.

Asta ne mai lipsea? Acum este nevoie, mai mult ca oricând, ca profesorii să-și pună în valoare erudiția unui discurs științific. Școala online a fost hârtia de turnesol care a scos la iveală ceea ce nu se vedea cu ochiul liber în educație. Profesoara de istorie crede că: „Inițiativele bizare, precum un curs de numerologie pentru profesori, dau dimensiunea dezastrului învățământului românesc.” Cam dură aprecierea, deoarece domeniul mai face exerciții de respirație. Dar cine poate cunoaște mai bine hibele decât un om de la catedră?!

Apoi abordează eterna numire a directorilor de școli. Care nu sunt aleși (numiți) după competență, ci după carnetul de partid. Vedem și noi, la televiziuni, multă agitație pe acest subiect. Se pun întrebări care își așteaptă răspunsul. Se vrea un învățământ exclusiv online? Adică se renunță la sala de clasă, catedră, profesori și elevi? Ministrul Educației a spus că nu împărtășește această variantă. Cât de repede să ne vedem în sala de clasă!, a spus ministrul. Recuperările se vor face în lunile februarie, martie și aprilie. Un alt profesor care a pus întrebări, de o importanță capitală pentru viitor, este profesorul de istorie și scriitorul Florinel Agafiței, din Focșani. El a tras semnalul de alarmă, că în anul școlar viitor istoria și geografia vor fi scoase din programa școlară.

Mi-am zis de unul singur, acum scriu, că este o lovitură dată identității naționale. Noțiunile de geografie și istorie vor figura la o disciplină de științe sociale. Cine vă îndeamnă spre acest dezastru național? Vă dați seama că generația care învață acum va păși în viață fără repere istorice și geografice. Este de neînțeles de unde vin asemenea blesteme pe acest popor. Uitați-vă la unguri și la polonezi ce învață despre istoria lor. Îmi aduc aminte de Marco al nostru, că, la patru ani, știa statele federației americane, continentele și țările de pe glob. Adică să cunoști lumea. La noi, în schimb, se va învăța istoria minorităților, dar nu istoria și geografia României. Că nu este doar un zvon, o dovedește reacția Ministerului Educației, care a dat din colț în colț. Un răspuns evaziv.

Domnilor profesori, nu lăsați materiile esențiale pentru viitorul poporului, din care faceți parte, să fie mutilate. Nu cred că această decizie ar face parte din reforma sistemului educativ. Se mai vorbește despre eliminarea limbii latine din manualele obligatorii. Se vor mări orele de sport în locul artelor. În timp ce scriu aceste rânduri, o doamnă profesoară spune că autorii de manuale școlare nu sunt în acord cu programele școlare. Asta nu o mai pricep. O pot descifra specialiștii în educație. Apreciez că ziarul nostru abordează, prin condeiul avizat al profesorului Vasile Iluț, chestiuni din domeniul învățământului. Îl citesc cu interes. Nu voi înceta să fiu atent la cei care sunt meniți să dea un extemporal pentru viitor. Da, mă preocupă soarta acestei țări, cum va fi și după ce nu voi mai fi. Așa ne spunea și domnul învățător Vasile Fodoruț. Prin generațiile pe care le-a educat, a trecut cu brio examenul viitorului. E bine să se țină seama și de modele care nu se învechesc niciodată.