de Gheorghe Pârja
Cam despre asta au discutat acolo, sub poala muntelui,
în pauzele de cafea și apă de izvor, istorici, profesori, cercetători,
preocupați de destinul acestei țări. Un refren al discuțiilor libere de pe
terasă a fost: în ce să mai crezi? Adică cum? mi-am zis. De unde a izvorât
această întrebare derutantă? Da, din repetatele spuse ale celor două tabere.
Uneori și-au golit cămările cu povești mai vechi, care au socotit că ar putea
complexa adversarul. Episodul american cu Florin Cîțu mi s-a părut, după
priceperea mea, pilda elocventă că profesioniștii scormonirilor au fost la
datorie. Au scos urgent la vedere procesul verbal al poliției din Iowa, prin
care se adeverea că actualul premier al României a fost prins conducând un
automobil sub influența băuturilor alcoolice. Ba că a făcut și două zile de
pușcărie. Fierberea în jurul subiectului a durat vreo trei zile, apoi s-a
uitat. Un liberal al lui Cîțu a ieșit la rampă și a făcut o nouă ordine în
morala politică. A invocat iertarea și uitarea păcatelor tinereții. Parcă am fi
în Costache Negruzzi.
Apoi, aripa Cîțu a lansat un apel la responsabilitate
și decență în care îl acuză pe Ludovic Orban de comportament lipsit de
fair-play politic, care aduce prejudiciu imaginii partidului. Ar fi susținut o
campanie de linșaj public împotriva premierului și al președintelui țării,
considerat cel mai puternic partener al liberalilor. Care liberali? Se pare că
ai lui Cîțu. Și ceilalți nu sunt liberali? În ce să mai crezi? Se vede limpede
că PNL este plin de sciziuni, aripi, aripioare și găști. Războiul liberal a
acaparat întreaga scenă politică. Cui folosește această tensiune extremă în
partid? Pe de altă parte, premierul ne prezintă o imagine pozitivă asupra
creșterii economice. Ba și-a permis și luxul să ne facă români fericiți.
Cum nu sunt economist, acolo sub poala muntelui, au
fost și oameni pricepuți în mersul economiei. Au susținut ideea unui reviriment
în multe domenii, dar cu riscuri pe măsura provocărilor generate de inflație,
blocaj financiar și probleme logistice. Unul dintre pricepuții de pe terasă a
spus că peste 50 000 de firme au ieșit secătuite din criza COVID. Unele au
abandonat lupta, iar numărul lor ar putea crește până la sfârșitul anului.
Urmează zece luni de foc pentru economia românească. Creșterea galopantă a
prețurilor duce la scăderea vânzărilor. Din punct de vedere geografic, cele mai
mari probleme, judecând prin prisma numărului de insolvențe, s-au înregistrat
în județele Maramureș, Giurgiu și Călărași. Se așteaptă mana europeană de la
mult discutatul PNRR, pentru o infuzie de bani într-o economie fragilă.
Dacă nu vor fi atrași acești bani, urmează vremuri
grele, având în vedere dezechilibrele majore acumulate în ultimii doi ani.
Adică creșterea datoriei publice, accentuarea deficitului de cont curent și
creșterea blocajului financiar. Acolo, la un Simpozion de cultură și
civilizație românească, oamenii sunt preocupați de mersul țării. Eu am notat
părerile care ne privesc pe toți. Dar vedem și noi, seară de seară, specialiști
în economie care trag asemenea semnale de alarmă. Mă gândesc la profesorul
Mircea Coșea, care analizează starea economiei românești în registrul celor
spuse sub poalele muntelui. Singur trag concluzia că una este spusa sub semnul
politicii și alta este viziunea specialiștilor.
În ce să mai crezi? Eu știu că prețurile au crescut. O
spune unul care este un cumpărător cu stagii mai vechi. Acesta este adevărul pe
care pun mâna. Încolo, așteptăm Congresul liberal să se astâmpere spiritele. Că
s-a schimbat puterea în Afganistan.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu