de Gheorghe Pârja
Înainte de a vă prezenta sumarul numărului dublu (iulie-august) al revistei „Nord Literar”, mă voi întoarce în timp, spre a-mi aduce aminte de febra multor intelectuali maramureșeni pentru a avea o revistă de cultură. Pentru a ne pansa rana dorinței firești, s-a recurs la moda suplimentelor literare, care erau aleatorii ca apariție, și impregnate de cenușa publicistică a orânduirii. Așa a fost suplimentul „Maramureș” al ziarului județean. Am încercat să ne refugiem în corpul unor reviste literare. Cu sprijinul prozatorului Augustin Buzura, creatori maramureșeni au fost găzduiți, într-un supliment de 8 pagini, în revista „Tribuna.” După vreo trei apariții, mângâierea a luat sfârșit fără explicații.Ne-am mutat la revista „Familia” grație scriitorului Stelian Vasilescu. Și aici suplimentul nostru nu a avut viață lungă. Suplimentele erau improvizații publicistice, fără program, cu articole adunate în pripă. Știu asta, deoarece am fost implicat în această aventură amăgitoare. Mihai Olos și Ion Bogdan au încercat o breșă în crisparea acelui timp și au publicat un fel revistă-manifest, „Măiastra” sortită unei singure apariții. Și s-a schimbat vremea. După ce s-au mai așezat lucrurile, s-a întâmplat ceea ce râvneam de mult. Profesorul Săluc Horvat, critic și istoric literar, priceput în arta revuisticii, a adunat în juru-i câțiva intelectuali devotați crezului. Îi amintesc din respect pentru curaj și devoțiunea lor: Gheorghe Glodeanu, și regretații confrați Augustin Cozmuța, Vasile Radu Ghenceanu, Ion M. Mihai. Ilustrația asigurată de artistul plastic Mircea Bochiș.
Și au pornit la drum, revista aflându-se azi în pragul a două decenii de apariție lunară. Cu fiecare număr, valoarea publicistică îi creștea, adunând în paginile ei prestigioși autori maramureșeni, dar și din țară și străinătate. Revista promovează criteriul valoric. Astăzi apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România. Nu uit a aminti demnitarii înțelegători din Consiliul județean Maramureș, care asigură finanțarea publicației. Am socotit necesar acest preambul, tocmai pentru a evidenția că revista „Nord Literar” este prima publicație literară din istoria Maramureșului. Ceea ce nu este puțin. Sumarul acestui număr dublu vine să-mi susțină afirmațiile făcute. Cunoscutul istoric literar, Mircea Popa, scrie despre prețuirea purtată de Iosif Vulcan lui Vasile Alecsandri. Amintind de premiul obținut la Montpellier de poetul de la Mircești, Vulcan scrie că: „Națiunea română și-a dobândit un nou titlu la stima lumei civilizate.”
Săluc Horvat se ocupă de lexicul poetic eminescian, comentând „Dicționarul substantivelor din poeziile lui Mihai Eminescu,” alcătuit de Grigore M. Croitoru. Daniela Sitar-Tăut comentează o antologie de poezie a sătmăreanului George Vulturescu. Delia Muntean analizează volumul „Ora de alchimie”, de Elena Cărăușan. Virgil Rațiu surprinde realitatea lirică a Adelei Naghiu. Ovidiu Pecican ne prezintă o nouă viziune asupra lui Ioan Petru Culianu. Tatiana Rădulescu scrie despre volumul Mioriței Baciu, despre feminitatea cu expresie delicată. Un amplu dialog poartă Ion Mariș cu poetul Echim Vancea. Ilie Rad evocă personalitatea cărturarului Nicolae Felecan. Ioan Țiplea abordează o privire personală asupra cărții Anei Blandiana, „Soră lume”, iar Vasile Leschian scrie despre recentul volum de versuri al sculptorului Ion Marchiș. Profesoara Mihaela Bude din Libotin, deslușește „Scrierea Cerului,” creionată de Gheorghe Pârja.
Ioan Mariș aduce un omagiu celui care a rămas etnologul și profesorul Mihai Dăncuș. Georgeta Elena Corniță descifrează „Simboluri ale devenirii umane” în volumul alcătuit de Viorica Pârja. Cătălin Davidescu ne atrage atenția asupra unei lucrări a operei picturale a lui Mircea Bochiș, realizată de lingvista franceză Marcienne Martin. Proza este ilustrată de Mihai Hafia Traistă. Poezii de Teodor Dume, Elena Liliana Popescu, Alexandru Jurcan, Nicoleta Crăete. Cosmin Lauran traduce din poetul englez Philip Larkin. Neobositul și talentatul Lucian Perța parodiază poeme de Teodor Dume. Pentru a vă convinge de prezentarea mea, soluția este revista din chioșcuri băimărene.
Doresc a mai spune că de la început am salutat revista, iar de când mi s-au încredințat rosturi editoriale, mă străduiesc să-i sporesc aureola. Lectură plăcută!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu