"Din păcate, Europa de mâine va aparține arabilor și țiganilor. De aceea consideram ca cea mai gravă crimă făcută împotriva europenilor de baștină și a culturii europene este deschiderea largă a porților Europei hoardelor barbare și hămesite de foame din Asia și Africa, hoarde care vor transforma Europa creștină, civilizată și prosperă de astăzi în Euro-Indo-Arabia de mâine, în care urmașii noștri vor putea, probabil, supravietui pentru câteva generații în "rezervații"... Iar noi, europenii de rând, stăm cu brațele încrucișate și ne văicărim de toate ticăloșiile care se petrec sub soare fără a întreprinde nimic. Așa încât ne merităm soarta, spre rușinea noastră, a tuturor !"
TOT INTERVIUL
V.M.: Prin urmare se schimbă în bine mersul istoriei ?
Neagu Djuvara: Dacă modelul este Imperiul Roman spre sfârșit, când nu existau
războaie decât la periferie, într-adevăr semănăm cu acesta. Dar ce mă
îngrijorează pe mine este că am intrat deja într-un nou Ev Mediu. Adică, moare
definitiv civilizația occidentală. Încet, dar sigur.
V.M.: Care sunt simptomele ?
Neagu Djuvara: Simptomele le simțim deja demult, printr-o dezordine morală
care nu a existat niciodată. Vă dau un singur exemplu: tineretul care se revoltă
astăzi nu are absolut nici un ideal. Nu se revoltă pentru un ideal, se revoltă ca să
dărâme. Asta înseamnă că s-a stricat ceva. Tineretul, care în general trebuie
considerat ca purtător de idealuri viitoare, chiar greșite, așa cum a fost cu
comunismul, astăzi nu mai are nici un ideal...
Al doilea simptom nevăzut până acum: bizareria cu marea cotitură în artă
și gândire (care în general se petrece cu zeci sau sute de ani după ce a căzut un
imperiu) în civilizația occidentală a început între 1905-1913, deci înainte de ivirea
imperialismului american. De exemplu, în sculptură, Brâncuşi al nostru rupe
complet tradiţia care merge de la Michelangelo la Rodin. La fel în muzică, unde
dodecafonia, școala de la Viena şi Bela Bartok, toate sunt complet în ruptură cu
marea muzică de la Monteverdi și până la Debussy. În toate domeniile artei şi
gândirii avem un viraj brutal la începutul veacului 20. Acesta ar fi semnul că
începem un nou Ev Mediu.
Asta înseamnă că hegemonia americană , care asigura un fel de pace
mondială, nu va dura cinci secole precum imperiul roman, ci probabil doar o sută
de ani. Gândiți-vă că doar pe parcursul unui secol Europa va deveni metisă. Mie
îmi este clar că indo-europenii se sinucid încet, dar sigur. Adică nu mai fac copii,
nu mai au nici o ambiţie. De zeci de ani. Noi nu suportăm un "atac" al lumii a
treia. Dimpotrivă, noi am creat un gol, pe care cei din lumea a treia, extrem de
prolifici, vin să-l umple.
V.M.: Și idealul Uniunii Europene ?
Neagu Djuvara: Tinerii nu prea știu ce este idealul european. Tinerii nu întrevăd
ce poate să fie o Europă Unită. Nici eu nu o văd unită deloc, nu o văd cu un
guvern și un președinte. Mai cu seamă dacă intră şi Turcia, atunci Europa
avortează.
V.M.: Sunteți foarte pesimist. Atunci ce viitor are civilizația europeană care a
dominat lumea vreme de câteva secole ?
Neagu Djuvara: Tocmai de aceea este menită să dispară. Asta este o lege
universală. Când ai avut atâta splendoare de creativitate în știință și artă, precum
și putere economică și politică ca să te întinzi pe întregul glob terestru, trebuie să
plătești prin dispariție.
V.M.: Va dispărea și România, împreună cu civilizația europeană ?
Neagu Djuvara: Bine înteles. Dacă noi am intrat atât de târziu într-o horă care se
strică, ne stricăm impreună cu ea. Asta e clar.
V.M.: Trebuia să nu intrăm în hora asta? Avem vreo şansa de scăpare ?
Neagu Djuvara: Nu, nici una. Dimpotrivă. Puţinul de creativitate care ne rămâne
îl vom dezvolta tot în sânul Europei. De cele mai multe ori, încă din trecut,
talentele noastre cele mai mari nu s-au putut manifesta decât în străinătate. Este
ca un fel de blestem asupra acestei ţări. Începând de la Cantemir, pîna la Eliade
şi Cioran, toţi s-au remarcat în străinătate.
V.M.: În astfel de condiţii, de ce să mai rămână tinerii români în ţară ?
Neagu Djuvara: Tocmai, nu numai ca îi sfătuiesc să stea aici, dar îi rog pe cei
care sunt stabiliţi deja în străinătate să se întoarcă, în măsura posibilului, pentru
a crea o nouă elită intelectuală, care s-o înlocuiască pe cea de-acuma.
V.M.: De ce s-ar întoarce într-o barcă a cărei scufundare tocmai ați descris-o ?
Neagu Djuvara: Dar barca noastră nu se duce mai la fund decât restul Europei,
aşa că mai bine să se scufunde cu barca noastră decât cu cea germană sau
franceză...
V.M.: Ce ați făcut pe 1 Decembrie, de ziua națională a României ?
Neagu Djuvara: Am dat interviuri zicând un lucru care supără pe mai toată
lumea: că nu sunt de acord cu alegerea lui 1 Decembrie ca sărbătoare națională.
În primul rând, nu este bine să modifici la fiecare schimbare de regim o
sărbătoare naţională. Am avut timp de aproape un veac 10 Mai, care este ziua
independenţei ţării. Prin urmare, data intrării României în concertul european. Că
10 Mai a coincis cu venirea prinţului Carol, ceea ce i-a făcut pe acei domni din
1990 să se teamă, înteleg. Dar, pe de altă parte, 1 Decembrie nu este data
României mari. Este data cînd două provincii, Transilvania şi Banat , au cerut să
intre în Regatul României. Cu doua zile înainte ceruse Bucovina . Cu şase zile
înainte ceruse Basarabia. Şi toate patru au fost acceptate de şeful statului, adică
de Regele Ferdinand, la 24 Decembrie. Deci data când s-a născut România
Mare este 24 Decembrie, nu 1 Decembrie !
Pe de altă parte, mai există un motiv foarte practic. O sărbătoare
națională e bine sa fie ținută intr-un anotimp cu soare, în care vremea să te
îndemne la bucurie, oamenii să poată dansa în stradă. Ce te faci la 1 Decembrie,
când se văd aburii vorbitorilor ieșind din gură și când bieții ostași îngheață ?
V.M.: V-ați întors în România după 45 de ani de exil, în februarie 1990. Ați
scris că în primele zile petrecute la București v-ați tot întrebat: "Ce cauți aici,
Neagule ?". Ați aflat răspunsul la întrebare ?
Neagu Djuvara (râde limpede și cu poftă): Culmea este că risc să îmi pun
întrebarea și după 19 ani. Din când în când îmi pun încă întrebarea asta și
astăzi. Dar constatând cu câtă căldură sunt primit de tineret, consider că nu
m-am întors degeaba în țară.
Când am întocmit această mică lucrare făcută în grabă și sub îndemnul
altora, căci nu am avut personal intenția să scriu "Scurtă istorie a românilor
povestită celor tineri", ea s-a vândut în 39.000 de exemplare. Iar când m-am oprit
la o farmacie, un domn foarte amabil mi-a spus: "Mă iertați că mă adresez
Dumneavoastră, dar doream să vă mulțumesc. Am o fiică la liceu care avea o
totală inapetență pentru istorie; i-am cumpărat cartea Dumneavoastră și de
atunci e pasionată de istorie". Acestea sunt lucruri care mă bucură și îmi dau
seama că, totuși, nu am venit degeaba în România.
V.M.: Sunteți patriot ?
Neagu Djuvara: Patriot ? Ascultă (pufnește furios). Nu merit să-mi fie pusă o
asemenea întrebare. Se întorcea cineva care nu e patriot ? Soția mea, care e
franțuzoaică, când a văzut ce fac în România a spus: "Trebuie să ai patriotismul
bine înșurubat în cap ca să suporți să trăiești acolo".
V.M.: De 19 ani tot suportați. Mai suportați mult ?
Neagu Djuvara: Păi da. Voi suporta până la moarte, asta e clar. Vreau să fiu
înmormântat aici. Dar mi-aș dori să mor pe un vapor. Când nu voi mai putea să
scriu am să încerc să-mi găsesc un loc pe un vas cu pânze care face înconjurul
lumii. Atunci, dacă mori pe drum, te aruncă în mare. Să terminăm cu poveștile
acelea cu înmormântări complicate, cu alaiuri și cu discursuri.
Din păcate (și în context expresia este cu adevărat potrivită), Europa de
mâine va aparține arabilor și țiganilor. De aceea consideram că cea mai gravă
crimă făcută împotriva europenilor de baștină și a culturii europene este
deschiderea largă a porților Europei hoardelor barbare și hămesite de foame din
Asia și Africa, hoarde care vor transforma Europa creștină, civilizată și prosperă
de astăzi în Euro-Indo-Arabia de mâine, în care urmașii nostri vor putea,
probabil, supraviețui pentru câteva generații în "rezervații"...
Iar noi, europenii de rând, stăm cu brațele încrucișate și ne văicărim de
toate ticăloșiile care se petrec sub soare fără a întreprinde nimic. Așa încât ne
merităm soarta, spre rușinea noastră, a tuturor !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu