LIMBA ROMÂNĂ din Chișinău

                                                             de Gheorghe Pârja

Deși o mare parte a lumii noastre este conectată la agitația cotidiană, de la alegeri, la caniculă, până la evenimente răsucite din zonele de conflict, eu rămân cu sufletul deschis și cu mintea lucidă pentru Basarabia. De aceea orice veste de peste Prut mă face să tresar, să mă bucur ori să mă întristez când știrile sunt neguroase. Recent am exersat sentimentul bucuriei când am primit celebra revistă de știință și cultură LIMBA ROMÂNĂ, din Chișinău, prin amabilitatea scriitorului Gheorghe Mihai Bârlea, membru în colegiul de redacție al revistei. Am avut șansa să fiu invitat la sediul publicației de cei care o alcătuiesc, cu tenacitate, pricepere și iubire de limba lui Eminescu. Este vorba despre Alexandru Bantoș, redactor-șef, și Ana Bantoș, redactor-șef adjunct, care veghează la valoarea revistei prin personalitățile care colaborează în paginile ei.

Anul acesta a împlinit 33 de ani în numele Limbii Române. Cifra christică este o aură binecuvântată, cu semnul izbânzii. Conține revoluția de dincolo de Prut, care a declanșat revendicări de Limba Română și alfabet latin și tot ceea ce a ținut de libertatea de exprimare a ființei naționale. Revista s-a impus în acești ani nu doar ca un fenomen cultural și istoric în Republica Moldova, în întreg spațiul românesc, ci este un seismograf al ideilor care preocupă societatea. Revista a devenit în acești ani o carte de căpătâi a celor implicați în procesul cunoașterii stărilor de fapt din țară, și instrument de cercetare a tendințelor de dezvoltare a fenomenului lingvistic românesc. Este o pildă elocventă a intelectualilor basarabeni, care, cu dârzenie, au contribuit la dezrobirea limbii române în teritoriul dintre Prut și Nistru.

Au înfruntat un cumplit imperiu, au reușit ca în Republica Moldova, Limba Română să fie decretată limbă de stat. Redactorul-șef al revistei o asemăna cu o bibliotecă în care trecutul și viitorul se întâlnesc. Revista găzduiește în fiecare număr pagini de proză, poezie, analize și interpretări, cronici literare, sinteze ale procesului literar actual. Numărul 5-6 din acest an, primit recent, confirmă programul inteligent și adecvat acestor vremuri de consolidare a conștiinței naționale în Basarabia. Amintesc câteva articole din sumar. Remarc gândul părintelui Dumitru Stăniloaie, pus ca far: „Poporul nostru nu e sceptic, ci realist, are o judecată lucidă și un calm pe care nu și-l pierde ușor. El intuiește just până unde poate fi modificată realitatea cu puterile omenești.” Istoricul Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, deschide revista cu un articol despre George Coșbuc, poetul sufletelor simple, experiența de viață a strămoșilor. Apoi, părintele Necula ne oferă un eseu despre creșterea credinței, prin asumarea cunoașterii.

Vitalie Răileanu scrie despre critica literară și nevoia de adevăr. Arcadie Suceveanu comentează cartea Anei Bantoș despre regăsirea de sine în literatura română, o valoroasă lucrare de critică și istorie literară. La loc de cinste este articolul colegei noastre de la Nord Literar, Delia Muntean, cu un crez absolut necesar. Că numai atitudinea loială față de valori va putea salva lumea! Am mai remarcat un text despre identitate al fostului premier Mircea Druc. Este cinstit cum se cuvine istoricul Anatol Petrencu, mereu prezent în peisajul culturii românești și în viața elitei literare și istorice basarabene. Este un simbol al istoriografiei românești contemporane. Un slujitor al Muzei istoriei în apărarea adevărului istoric. Și multe alte articole de mare probitate științifică, istorică și literară.

Un număr de referință pentru peisajul actual al presei de pe cele două maluri ale Prutului. Închei cu un gând al doamnei Ana Bantoș: „Oricât de prosperi ar fi oamenii, la un moment dat simt necesitatea de a se întoarce în sinele propriu, de a se regăsi, de a afla un echilibru.” Iar această revistă oferă acest cadru.