miercuri, 3 iunie 2026

A APĂRUT REVISTA „MĂRTURII MARAMUREȘENE”, NR. 26-27 (2026) – O EDIȚIE DE EXCEPȚIE DEDICATĂ CULTURII, SPIRITUALITĂȚII ȘI MEMORIEI MARAMUREȘENE ȘI NU NUMAI


                                        de Andreia (GHIB) BOTIȘ

Sub egida Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR) și a Asociației Culturale Ars Vivat, a apărut numărul 26-27 al revistei „Mărturii Maramureșene”, publicație care și-a câștigat un loc distinct în peisajul cultural și jurnalistic românesc prin promovarea valorilor autentice, a patrimoniului spiritual și a creației literare contemporane.

Deschisă de editorialul semnat de prof. Emilia Pop, noua ediție propune cititorilor un conținut amplu și divers, reunind contribuții valoroase din domeniile literaturii, criticii, istoriei, educației, spiritualității și publicisticii.

Volumul debutează cu studiul critic al lui Al. Florin Țene, dedicat poetului și scriitorului Radu Botiș, urmat de textul „Acasă la Vatră”, semnat de însuși autorul maramureșean. În continuare, Culiță Ioan Ușurelu abordează tema singurătății creatorului, iar Pr. prof. Theodor Damian realizează o pertinentă incursiune în universul liric al poetului Vasile Trif.

Criticul și eseistul Emil Domuța analizează poezia lui Gelu Dragoș, în timp ce prof. Olimpia Mureșan propune două contribuții distincte: una dedicată universului existențial reflectat prin prozodie lirică și alta consacrată artei și dăruirii. Eseurile semnate de Lucia Virginia Pop, Daniel Lăcătuș, Anca Vasilica Bocicorec și Angela Simionca completează tabloul unei ediții marcate de sensibilitate, reflecție și deschidere culturală.

Un moment important al revistei îl constituie prezentarea concursului „Memoria presei”, ale cărui rezultate sunt consemnate într-un material documentar de interes pentru lumea jurnalistică.

Personalitatea lui Augustin Cozmuța este evocată de Radu Botiș, iar dimensiunea educativă este reprezentată prin studiul profesoarei Sorina Mihaela Botiș privind rolul familiei în formarea elevului. Patrimoniul cultural și religios maramureșean este ilustrat de articolul semnat de Camelia Tocaci despre monumentul UNESCO din Rogoz.

Secțiunea POESIS reunește creații lirice semnate de Radu Botiș, Lucia Ileana Pop, Ioan Grigoraș, Lucia Virginia Pop, Ștefan Drăgan, Marin Moscu și Mihail Tănase, oferind cititorilor o panoramă a sensibilităților poetice contemporane.

Revista continuă cu eseul critic al Angelei Simionca dedicat volumului „Taina poruncilor” de Radu Botiș, urmat de studiul preotului caritativ Vasile Ionel Bocicorec privind rolul preotului de spital în procesul alinării și vindecării sufletești.

Dimensiunea istorică este reprezentată prin contribuția comună a prof. Mircea Botiș și pr. Radu Botiș despre Memorandul românilor din Transilvania. Folclorul și identitatea culturală românească sunt valorificate prin articolul lui Gelu Dragoș dedicat reputaților cercetători Pamfil și Maria Bilțiu.

Ediția capătă o deschidere internațională prin studiul filosofului și teoreticianului italian Ivan Pozzoni, consacrat fundamentelor teoretice ale tardomodernismului. Totodată, este prezentată o amplă cronică a numărului anterior al revistei, precum și o prezentare a publicației aniversare „Freamăt”.

Profesorul universitar Ilie Bebe Vulpe semnează un studiu dedicat volumului „Pagini de conștiință” al lui Al. Florin Țene, în timp ce Gelu Dragoș revine cu o analiză aprofundată asupra operei lui Radu Botiș. Aspectele psihologice și educaționale ale societății contemporane sunt abordate de Camelia Niculina Gherheș, care examinează efectele parentingului excesiv de permisiv în era digitală.

Revista include și un emoționant omagiu dedicat poetului Vasile Morar, precum și studiul profesorului Dumitru V. Marin privind cele mai importante zece evenimente din ultimul secol al istoriei României.

Dimensiunea pedagogică este completată de materialul semnat de Mircea Botiș și Radu Botiș despre rolul și calitățile profesorului în actul de predare-învățare. Totodată, Anca Vasilica Bocicorec invită cititorul la reflecție prin textul „Omule, încotro te îndrepți?”.

Activitatea culturală și jurnalistică a lui Radu Botiș este evidențiată într-un articol semnat de Camelia Tocaci, iar profesorul Valentin Lupea aduce în atenție volumul „Moara lui Gelu”. În paginile revistei regăsim și articolul „Aristocrați, beție, orgie și capricii”, semnat de Radu Botiș, precum și prezentarea Parohiei Ortodoxe Arduzel.

Spațiul maramureșean este evocator prezentat de Alexandru Ruja prin materialul dedicat satelor Stejera și Groape, iar Daniel Lăcătuș realizează o analiză a revistei „Mărturii Maramureșene” și a rolului acesteia în viața culturală a regiunii.

În final, Angela Simionca semnează un amplu portret al lui Radu Botiș, prezentat ca preot, scriitor și promotor al spiritualității maramureșene, în timp ce Mihaela CD evocă personalitatea și talentul Aureliei Oancă. Numărul se încheie cu articolul lui Radu Botiș dedicat lui Vasile Radu Ghenceanu, mesajul redacției UZPR privind importanța presei libere și studiul consacrat celor patru Țări istorice ale Maramureșului.

Prin contribuțiile semnate de Emilia Pop, Al. Florin Țene, Radu Botiș, Culiță Ioan Ușurelu, Theodor Damian, Emil Domuța, Olimpia Mureșan, Lucia Virginia Pop, Daniel Lăcătuș, Anca Vasilica Bocicorec, Angela Simionca, Sorina Mihaela Botiș, Camelia Tocaci, Lucia Ileana Pop, Ioan Grigoraș, Ștefan Drăgan, Marin Moscu, Mihail Tănase, Vasile Ionel Bocicorec, Mircea Botiș, Gelu Dragoș, Ivan Pozzoni, Ilie Bebe Vulpe, Camelia Niculina Gherheș, Dumitru V. Marin, Valentin Lupea, Alexandru Ruja, Mihaela CD și redacția UZPR, revista „Mărturii Maramureșene” nr. 26-27 (ediția primăvară-vară) confirmă încă o dată forța creatoare a culturii la patrimoniul spiritual și intelectual al României contemporane.

Publicația se constituie într-o autentică punte între generații, între tradiție și modernitate, între memoria comunității și creația culturală vie, oferind cititorilor 139 de pagini de lectură valoroasă, reflecție și inspirație.

Andreia (Ghib) Botiș

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu