EDITORIAL

 Andrei Marga: „Azi, în România, falsul porneşte chiar de la vârful statului. Inși de bani gata invocă diplome „de Paris”, despre care scria deja Eminescu, dar sub ele valoarea lipsește. Unul își rupe teatral diploma la televizor – dar, în fapt, ce a ieșit din asemenea diplome? Instituțiile s-au umplut de pile, de trepăduși care luptă pentru avantaje, dacă se poate în valută, în exterior. S-a ajuns ca până și rectorii de mari universități să facă omagii șefilor Securității. În cea mai gravă decădere a țării, instituțiile care trebuiau să servească interesul public – procuratura, justiția, academiile, universităţile – nu au nimic de spus, de dragul indemnizațiilor și al avantajelor meschine. S-a umplut ţara de academicieni care fac erori elementare de logică, nu au habar de metode de cunoaștere ale domeniului și întrețin lirica oportunismului”

Un discurs amplu al fostului ministru al Educației, Andrei Marga, a stârnit reacții după ce acesta a făcut o radiografie extrem de critică asupra României actuale și a direcției în care se îndreaptă statul.

Tonul este unul fără menajamente: de la diplome „fără valoare reală”, până la instituții publice care, în opinia sa, ar fi ajuns să funcționeze mai mult formal decât meritocratic.

„Falsul pornește de la vârful statului”

Marga susține că problema principală nu este la nivel individual, ci chiar în zona decizională a statului.

El vorbește despre:

promovarea unor persoane fără pregătire solidă

degradarea criteriilor de selecție în instituții

apariția unei culturi a „relațiilor” în locul meritului

pierderea respectului pentru competență

În acest context, diplomele sunt descrise nu ca garanții ale valorii, ci ca simple formalități golite de conținut.

Critici dure la adresa instituțiilor

În analiza sa, Marga extinde problema către instituții-cheie ale statului:

universități

academii

justiție

administrație publică

El susține că multe dintre acestea ar fi ajuns să fie influențate de interese, oportunism sau conformism instituțional, în loc să apere interesul public.

Totodată, afirmă că România ar fi intrat într-o etapă în care imaginea și aparențele cântăresc mai mult decât performanța reală.

„O criză de competență și selecție”

Unul dintre punctele centrale ale discursului este ideea că România ar traversa o criză a selecției valorilor.

În viziunea sa:

performanța este adesea înlocuită de superficialitate

evaluarea profesională este slăbită

iar sistemul produce prea puține elite autentice validate prin rezultate

El leagă această situație de o degradare generală a încrederii în instituții și în mecanismele de promovare socială.

Ce urmează? Între avertisment și pesimism instituțional

Marga sugerează că, fără o schimbare profundă a modului în care sunt selectați și promovați decidenții, România riscă:

stagnare instituțională

pierderea competitivității

și accentuarea migrației forței de muncă

În același timp, el invocă nevoia unei „reconstrucții” a sistemului, bazată pe merit, competență și reguli clare.

Concluzia mesajului

Mesajul central este unul de avertisment: fără o revalorizare a competenței și fără o reformă reală a instituțiilor, decalajul dintre aparență și realitate riscă să se adâncească.

Articolul complet accesand https://www.romaniadeazi.biz/.../andrei-marga-azi-in...

Andrei MARGA