Povestea unui manuscris

                                                       de Gheorghe Pârja

Haideți să lăsăm agitația alegerilor, că, oricum, nu se așază prea repede. Eu m-am întors la cărțile cumpărate de mine, în paginile cărora mai găsesc ceasuri de răsfăț cărturăresc. Mi-a dat peste mână volumul lui Nicolae Breban, Confesiuni violente, unde marele prozator, născut în Baia Mare, povestește întâmplări din viața literară, despre răscrucile existenței, despre prieteni, ori despre prefăcuți. Cu Nicolae Breban port o prietenie glazurată cu respect, am călătorit împreună prin Maramureș, dar și prin Ținutul lui Nichita, am ascultat de la el depănări de fapte din țară și străinătate. Mi-a trecut pragul casei, cu buna lui mamă, preoteasa Olga, și soția Cristina, amândouă acum în Împărăția Cerurilor.

Am pentru el și opera lui o sensibilitate aparte. De aceea, orice împrejurare în care era vorba despre marele scriitor mi-a rămas formă de amintire, bine săpată în memorie. În cartea amintită mai sus, Nicolae Breban povestește odiseea manuscrisului romanului BUNAVESTIRE. Dar până să vă spun ce scrie autorul despre aventura drumului spre tipar a celebrului roman, îmi permit să vă povestesc cum am aflat eu, în tinerețea mea, despre destinul manuscrisului. Eram la Borșa, cu rosturi profesionale. Când am ajuns la hotelul Iezerul, recepționera Ileana îmi spune că la etajul doi este cazat profesorul Ion Ianoși, cu soția Janina. Numele filosofului îmi era cunoscut, aveam în biblioteca mea cărți de-ale lui. Nu îl cunoșteam. Acolo, în pădurile Borșei, întâmplarea a primit un aer curios al acelei seri.

După o scurtă cumpănire, m-am decis să bat la ușa intelectualilor cărora le purtam respect pentru cărțile lor. Mi-am zis ce-o fi, o fi! Mi-am luat din împrejurimi niscaiva simboluri pentru o asemenea întâlnire și am bătut la ușă. Mi-a deschis profesorul, m-am prezentat, m-a acceptat și ne-am pus pe povești. Am ajuns și la episodul Nicolae Breban, cu care Ianoși era un bun prieten. În acea seară borșană, profesorul mi-a povestit întâmplarea cu manuscrisul romanului BUNAVESTIRE. Cum autorul credea că romanul nu va vedea lumina tiparului în țară a socotit să-l trimită pe ascuns în Suedia, unde cartea era așteptată. Au funcționat trădările, iar manuscrisul a fost confiscat la vamă. Evident că mi s-au spus multe detalii cu împrejurări și nume de oameni.

Am purtat cu mine această poveste ca o avere a memoriei. Dar să revin la povestea manuscrisului, spusă de Nicolae Breban. Reproduc întocmai relatarea din carte. Scrie Nicolae Breban: „Eram într-o comisie de anchetă. Iar pe masă se afla manuscrisul BUNAVESTIRE, confiscat la vamă de la un editor suedez. Am fost învinuit că am încălcat legea. Și am intervenit <Ce lege?> <Păi, știți că e un decret…> <Care decret, domnule?> <Dar știți că nu-i voie să publicați în afară o carte care nu e publicată în România?> <Zic, Dumneavoastră vorbiți de România și de patriotismul românesc și împiedicați cultura română să se exporte peste graniță. Atacurile lor au devenit violente, dar mă apăram. Eu am văzut că ăștia, coloneii, au știut până unde să meargă>.

Colonelul a decis să-i restituie manuscrisul. În țară, editurile refuzau să publice cartea. Apoi autorul a trimis, prin ambasadorul RFG, manuscrisul peste graniță. S-a aflat, și, din nou, autorul a fost anchetat. Așa a fost lupta pentru publicarea romanului BUNAVESTIRE.

Până la urmă cartea a apărut la Editura Junimea, din Iași, în anul 1977. La apariție, Nicolae Manolescu a scris: „Un roman excepțional, dens, de mari viziuni satirice, scris cu vervă, sarcastic, grotesc, stilistic inepuizabil și original. Se precizează în el și o ruptură de tradiția prozei noastre psihologice sau naturaliste.” Un punct de hotar în evoluția romanului românesc. Nicolae Breban este un călăreț singuratic, cu ochii ațintiți spre himera marii literaturi. Aceasta a fost, pe scurt, în două variante, povestea unui manuscris al unui scriitor născut în Baia Mare. Nu uit a spune că familia Ianoși m-a adus cu mașina până la De­sești. Unde amândoi mi-au dat dedicații pe cărțile lor din biblioteca mea.

Apoi, profesorul mi-a predat estetica la facultate și nu a uitat întâmplarea din Maramureș. Iar eu din respect eram foarte activ la cursurile dumisale. Ce am priceput din Estetica lui Benedetto Croce îi datorez profesorului Ion Ianoși. Cât despre aventura manuscrisului BUNAVESTIRE, poate fi un imbold să citim cartea. Acolo îl vom găsi pe Grobei, un personaj uluitor, din stirpea marelui roman european. Și ne plângem că nu avem valori! Avem, dar neapărat trebuie să le cunoaștem!

BUNAVESTIRE - 25 MARTIE 2016

Buna Vestire este cea mai veche sarbatoare a Maicii Domnului. Buna Vestire este praznuita de Biserica Ortodoxa pe 25 martie, in Postul Mare sau Postul Pastelui. In aceasta zi este dezlegare la peşte, indiferent in ce zi cade. Buna Vestire mai este denumita popular Blagovestenia (termenul slav corespunzator celui de Buna Vestire) sau Ziua Cucului si este praznicul in amintirea zilei in care Sfantul Arhanghel Gavriil a vestit Sfintei Fecioare ca va naste pe Fiul lui Dumnezeu.

Parintele profesor Ene Braniste sustine ca sarbatoarea a fost introdusa la Roma de papa Leon al II lea (681-683). La inceput aceasta era doar locala si cu denumirea de sarbatoare a asteptarii Nasterii Dom­nului. Va­riatia datei de praznuire a existat in Apus pana in sec. XI, cand data de 25 martie s-a generalizat in toata lumea catolica. Numai la armeni Buna Vestire se praznuieste pe 7 aprilie, in raport cu data veche a sarbatorii Nasterii Domnului (6 ianuarie).

In Rasarit insa, data de 25 martie s-a generalizat probabil indata ce Nasterea Domnului a inceput sa fie sarbatorita peste tot pe 25 decembrie, adica inca din prima jumatate a sec. al V lea.

Buna Vestire este sarbatorita in fiecare an in perioada Postului Mare, fiind una dintre sarbatorile pentru care Biserica acorda dezlegare la peste, indiferent in ce zi ar cadea aceasta.

Tradiţii de Buna Vestire

Bunavestire (25 martie) avea in unele zone si o alta semnificatie pe langa cea religioasa. Acum canta pentru prima data cucul, vestitorul unor lucruri importante in viata omului. Cand o persoana il auzea pentru prima oara cantand, trebuia sa numere de cate ori canta pentru a sti cati ani mai are de trait.

De Buna Vestire este bine sa se puna pe pragul casei paine si sare pentru hrana ingerilor.

In Apus, sarbatoarea Bunei Vestiri este numita si sarbatoarea Zamislirii Domnului. In calendarul nostru popular, Buna Vestire este cunoscuta sub denumirea de Blagovestenii sau Ziua Cucului.

Traditia mai spune ca, in aceasta zi aducatoare de veste minunata, oamenii nu au voie sa se certe, fiind mare pacat: cine se cearta in ziua de Buna Vestire are necazuri tot anul. In Bucovina nu se pun oua la closca de Buna Vestire, pentru ca se considera ca ar putea iesi pui cu doua capete si patru picioare.

In unele zone, pentru a avea roade bogate in livezi, pomii se amenintau cu toporul si se stropeau cu tuica. Tot acum, gospodarii din Maramures aduna lucrurile de prisos de prin curti si le dau foc. Ritualul, cunoscut sub numele Noaptea focurilor, e practicat la fiecare casa maramureseana, el durand pana dupa miezul noptii sau pana in zori. Fiind dezlegare la peste, se spune ca acela care gusta peste de Buna Vestire se va simti tot anul ca pestele in apa. In popor se mai spune ca pescarii nu au voie azi sa arunce mamaliga in apa, pentru ca mor pestii. De asemenea, este ziua in care este bine sa se puna pe pragul casei paine si sare pentru hrana ingerilor.

Buna Vestire sau Ziua Cucului

Potrivit crestinilor, pe 25 martie, Arhanghelul Gavril sau Gabriel i-ar fi vestit Fecioarei Maria ca a fost aleasa de Dumnezeu sa dea nastere Mantuitorului Hristos. In calendarul popular sarbatoarea aceasta se mai numeste si Blagovistenie sau Ziua Cucului, cucul ocupand un loc central in cadrul acestei mult asteptate sarbatori. Cucul perceput ca incarnare a stramosului mitic, pasare cu un pronuntat substrat erotic, anunta sosirea efectiva a primaverii. Primul sau cantec care are loc de obicei la Bunavestire, trebuie sa fie asteptat de toti oamenii in haine curate, veseli, cu stomacul plin si cu bani in buzunare. Daca nu ar fi indeplinite aceste conditii rituale, oamenii respectivi nu ar beneficia de toate acele lucruri in anul care va urma. Daca primul cantec al cucului era auzit cumva pe stomacul gol, in partea stanga sau in spatele omului, era semn de rau augur, dupa cum indica si versurile: „Cucu-n spate mi-a cantat/ si moartea m-a sagetat!"; mai mult, daca cineva auzea cucul toata primavara se credea ca va muri in scurt timp. Pe aceleasi coordonate se situeaza si intrebare:"Cucule, puiucule/ Cati ani imi vei darui/ pana ce eu voi muri?", dupa care se numara cantecul cucului (de cate ori isi striga numele).

Pe de alta parte, flacaii si fetele il intrebau pe cuc lucruri care ii interesau mai mult, precum: „Cucule voinicule/ Cati ani imi vei da/ pan' m-oi insura (marita)?" Tacerea cucului aducea mare bucurie celor care intrebau, deoarece tacerea echivala cu o casatorie grabnica, in vreme ce cantatul cucului ii aducea la disperare pe tineri, fiecare glas fiind socotit un an de asteptare!

Comportamentul Cucului a facut din el un simbol al nestatorniciei si mai ales, al adulterului, al dragostei tainuite, numita in popor si boala cucului, aici avandu-si originea si cunoscuta expresie: „Mai baiete cucuiete/ Ce ti-e capul tot la fete!"

Dupa cum stim, la Buna Vestire este dezlegare la peste, pestele fiind celalalt „personaj" central al acestei sarbatori. In plan simbolic, pestele se apropie de cuc, avand un pronuntat substrat sexual; in acest sens, aduceti-va aminte numai de basmul in care tanara fata ramane gravida dupa ce a mancat peste. Consumul ritual de peste era justificat prin credinta ca cei ce vor face asa vor fi sanatosi ca pestele tot anul.

Rugăciune la Buna Vestire

“Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, ceea ce eşti mai presus decât îngerii şi arhanghelii şi mai cinstită decât toată făptura, auzi-ne pe noi, cei ce ne rugăm ţie, şi arată mila ta poporului dreptcredincios! Izbăveşte oraşul acesta, toate oraşele şi satele, ţara aceasta şi tot poporul binecredincios de toate nevoile, de boli, de cutremur, de potop, de foc, de război, de toate durerile şi necazurile, ca să nu fie încercaţi robii tăi nici de suferinţe, nici de spaime, nici de moarte, nici de dreapta mânie a lui Dumnezeu, ci îi păzeşte şi îi mântuieşte cu mila ta, Preacurată Fecioară.

Roagă-te, Doamnă, pentru buna întocmire a văzduhului, ca pământul să-şi dea roadele sale spre hrănirea tuturor! Aducându-ţi aminte de robii tăi şi netrecând cu vederea lacrimile şi suspinele lor, fii ocrotitoarea tuturor: pe cei rătăciţi povăţuieşte-i, pe prunci hrăneşte-i, pe tineri îi învaţă, pe cei bătrâni întăreşte-i, pe cei bolnavi însănătoşeşte-i, dar mai cu seamă păzeşte şi întăreşte sfânta Biserică a Fiului Tău. Învredniceşte-ne, Maică a tuturor, prin rugăciunile tale, să fim şi noi părtaşi vieţii celei fără de sfârşit şi astfel să stăm fără de ruşine în ziua judecăţii de-a dreapta Fiului tău şi Dumnezeului nostru. Amin!”

 Preluare http://www.romaniatv.net/buna-vestire-25-martie-2016-traditii-si-superstitii-de-ziua-cucului-rugaciunea-de-buna-vestire_281685.html#ixzz43qtyoH9Z

Salut Trecut - 25 martie - Bunavestire (Buna Vestire)

Bunavestire (Buna Vestire) – Cea mai importanta sarbatoare inchinata Fecioarei Maria, cunoscuta in popor si sub denumirea de Blagovestenie. Traditii de Bunavestire sunt in numeroase zone ale tarii, iar acestea au alta conotatie decat cea religioasa. Astfel, in aceasta zi este bine sa se puna pe pragul casei paine si sare pentru hrana ingerilor. In Romania, in afara denumirii de Blagovestenii, sarbatoarea mai este cunoscuta si ca Ziua Cucului. Cucul, pasare cu un pronuntat substrat erotic, anunta sosirea efectiva a primaverii, iar primul sau cantec, care are loc de obicei la Bunavestire, trebuie asteptat in haine curate, cu stomacul plin si cu bani in buzunar. O alta credinta era aceea ca atunci cand o persoana auzea pentru prima oara cantand cucul in an trebuie sa numere de cate ori canta pentru a sti cati ani mai are de trait. In Maramures, traditiile de Bunavestire se leaga de purificarea nu doar a oamenilor, ci a casei. Astfel, in trecut se obisnuia sa se aprinda focuri pe dealuri pe care erau puse lucruri de prisos din gospodarie. Ritualul era cunoscut sub numele Noaptea focurilor, pentru ca se facea dupa apusul soarelui. In alte zone ale tarii, pentru a avea roade bogate in livezi, pomii se amenintau cu toporul si se stropeau cu tuica. Fiind dezlegare la peste, se mai spune ca acela care gusta peste de Buna Vestire se va simti tot anul ca pestele in apa. In popor se mai spune ca pescarii nu au voie azi sa arunce mamaliga in apa, pentru ca mor pestii.

                                                               Iuliu Ionuţ DRAGOŞ

25 Martie - Bunavestire, sărbătoarea primăverii şi a vieţii: Tradiţii şi obiceiuri româneşti de Blagovestenie!

Află lucruri inedite şi interesante despre o zi specială care se apropie!Tradiţiile şi obiceiurile de Bunăvestire sunt atât de frumoase, atat de româneşti, atât de străvechi, cu atat de mult iz stramosesc, încat trebuie sa vi le facem cunoscute.

Luni, 25 martie, în calendarul creştin ortodox, este sărbătorită Bunavestirea, o sarbatoarea importanta si draga multora dintre romani. Ziua in care Maica Domnului a fost instiintata de arhanghelul Gavriil ca il va purta in pantecele sale pe fiul Domnului este considerata a fi o zi sfanta si este cinstita ca atare. In mentalul si credinta populara romaneasca, exista insa o sumedenie de obiceiuri si traditii legate de aceasta sarbatoare autohtona. Traditiile si obiceiurile sunt atat de frumoase, atat de romanesti, atat de stravechi, cu atat de mult iz stramosesc, atat de putin cunoscute unele, incat trebuie sa le scoatem la lumina si sa le dam mai departe.

Sarbatoarea de Bunavestire mai este cunoscuta si sub denumirea de Blagovestenie ( Blago Vesti), cuvant ce este de origine slava. Este o sarbatoare ce descrie venirea fizica a primaverii si blagoslovirea naturii si a pamantului, dar si renasterea ciclica a naturii. Este ziua in care firul de iarba se dezleaga si incepe sa creasca, este ziua in care pamantul si mustele se dezamortesc, este ziua intoarcerii pasarilor calatoare.

Ziua Cucului: Bunavestirea, ziua in care pasarile vorbesc despre viata, primavara, despre oameni

In esenta sa, Bunavestire este o sarbatoare asociata indeosebi pasarilor si de aceea i se mai spune si Ziua Pasarilor. Se spune ca pasarile se intorc in aceasta zi de primavara spre casele lor, purtand pe aripile lor speranta, primavara, dorul de reintoarcere. In unele zone ale tarii, exista credinta ca pasarile care se intorc in aceasta zi sunt intrupari ale sufletelor stramosilor.

Intr-o zi atat de speciala, pasarile au si ele dezlegare de la cel care le-a creat, limba fiindu-le dezlegata. Cucul prezinta si el o importanta deosebita in geneza sarbatorii Bunavestirii, primul sau cantat fiind asociat echinoctiului de primavara, iar ultimul sau cantat de solsitiul de vara. Doar in aceasta zi, de Bunavestire, cucul, despre care se crede ca in timpul frigului si al iernii devine uliu, redevine la loc cuc si incepe sa cante. Harul cantatului ii este dat pana de sarbatoarea Sanzienelor sau a Sfantului Petru cand devine iarasi uliu (Amutitul Cucului). Dar Cucul este cu siguranta o pasare speciala si nu degeaba in unele regiuni ale tarii, Bunavestire mai este cunoscuta si ca Ziua Cucului… Harul cantatului ii este dat inapoi la urmatoarea sarbatoare a Blagovesteniei.

In cultura româneasca populara, exista o sumedenie de superstitii legate de cantatul cucului, aceasta pasare arhaica mitica. Se spune ca daca ii auzi cantatul in ziua de Bunavestire, este indicat sa porti straie curate, sa fii primenit si sa ai asupra ta o moneda. Vei avea parte de toate aceste lucruri pe tot parcursul anului.

In plus, Cucul este perceput in mentalitatea arhaica romaneasca drept un mesager catre om, el anuntand vesti importante in existenta unui om. Tot cucul este cel care anunta trecerea catre vara. Daca auzi cucul cantand in aceasta zi dinspre partea dreapta, este semn bun si este considerat ca aducand vesti buni. Daca in schimb, il auzi venind din partea stanga sau din spate, inseamna ca vesti proaste vei primi in curand. Conform unei alte superstitii romanesti, daca auzi cucul cantand pentru prima oara in acel an tomcai de Bunavestire, trebuie sa numeri de cate ori canta. Conform superstitiei, acestia sunt anii pe care ii mai ai de trait. Tot in credinta populara romaneasca, se crede ca de Bunavestire berzele se reintorc la vechile lor cuiburi, iar randunelele revin pentru a construi altele.

Traditii, obiceiuri si superstitii legate de sarbatoarea Bunavestirii

In calendarul crestin ortodox, Bunavestire este o zi a Postului Pastelui cu dezlegare la peste. In credinta populara, a manca peste in aceasta zi inseamna ca o sa ai parte de sanatate pe tot parcursul anului.

Sunt anumite sate romanesti in care fetele tinere inca obisnuiesc sa puna grau la incoltit in strachini de lut in ziua de Bunavestire, invocand totodata ploile, fertilitatea, abundenta, milostenia divina. In cazul in care boabele incoltesc si firicele verzi de grau incep sa se inalte inseamna ca primamavara si-a intrat deplin in drepturi si ca recoltele ei vor fi semnificative.

In ziua de Bunavestire, satenii isi pot ara pamanturile, insa nu este indicat sa le si semene daca nu vor ca pasarile cerului sa se napusteasca asupra boabelor de pe spice.

Bunavestire este o sarbatoare legata si de fertilitate si in aceasta zi pomii sunt invocati sa rodeasca, ori in caz contrar sunt amenintati cu taierea.

Totodata, vremea din ziua de Bunavestire prefigureaza vremea de Pasti sau starea de a fi a anului in curs. Daca va fi vremea calduta si insorita, anul in curs va fi unul bun. Belsug si bogatie se anunta in anul respectiv daca de Bunavestire natura se afla in frunza verde.

Bunavestire este si o zi care trebuie tinuta in pace si liniste, iar cearta si galcevile intre oameni nu isi au rostul in aceasta zi sfanta. Este bine si crestinesc sa te tii departe de certuri. Se considera a fi pacat si poti atrage astfel relele asupra ta. De asemenea, tot conform credintei populare romanesti, fereste-te sa pui closti tocmai in ziua de Bunavestire, sa atingi ouale sau sa cauti gainile, gastele, ratele de oua. Se spune ca puii fie ies strambi, fie se imbolnavesc.

Noaptea Focurilor, noaptea in care ingerii se apropie de pamant…

Unul din cel mai des intalnit obicei de Bunavestire, dar poate si cel mai frumos este obiceiul aprinderii focului. Este un ritual care in zonele Maramuresului este cunoscut sub numele de Noaptea Focurilor. In gradini sau in afara casei, se aprinde un foc mare, langa care se asaza paine, sare si apa pentru ingeri. Apa este pentru a potoli setea ingerilor, painea si sarea sunt menite sa potoleasca foamea ingerilor, iar focul este pentru a-i incalzi. Ulterior, dupa ce focul este stins, painea se imparte de pomana. In unele zone, painea si sarea se lasa in pragul usii pentru ca ingerii sa vina sa le ia. In acelasi timp, despre foc se spune ca are rol purificator, dar si abilitatea de a dezmorti livezile si pamantul.

In unele sate, exista traditia de a afuma usor grinzile caselor si unele lucruri pentru a feri acea casa de blesteme si vrajitorii, dar si pentru a tine la distanta gandurile negre. Preluare dupa http://www.garbo.ro

                                                              Cristian LAURENŢIU