Foaie
periodică, gratuită a Parohiei Malovăţ-Mehedinţi
Anul
XVIII(2018), nr. 383(1 –15 Octombrie)
Dragii mei enoriași!
Obrazul însângerat. În zilele de
6-7 oct. s-a desfășurat referendumul
pentru familie. Pregătirea lui a început în urmă cu trei ani, când trei
milioane de români au semnat listele pentru declanșarea acestui referendum. Timp de trei ani un vagon de hârtii cu
semnături s-a plimbat de pe un birou pe altul, până când parlamentul a votat că
e de acord cu referendumul, iar Curtea Constituțională
s-a pronunțat că această inițiativă cetățenească
este legală, este constituțională.
Poate că dacă ar fi fost vorba de o lege care să favorizeze pe cineva sus-pus
problema s-ar fi rezolvat mult mai repede! Dumnezeu să răsplătească pe toți cei care s-au ostenit să strângă acele
semnături, pe cei ce au semnat că sunt de acord cu referendumul și pe cei ce au participat la vot!
Pregătirea pentru referendum a fost îndoielnică. Oamenii de bună credință au făcut tot ce au putut ca să
popularizeze această inițiativă și să pregătească alegătorii. Nu același lucru a făcut cea mai mare parte din
presă, în special cea vizuală. Până în ultimele momente ale campaniei
electorale au fost posturi și crainici
de televiziune, care au îndemnat insistent populația
să nu iese la vot sau să voteze pe ,,NU”. Pentru ca să fie mai credibili, au politizat
problema, susținând că în spatele
familiei sunt ascunse alte interese, în special salvarea unor mărimuri
condamnate la închisoare, modificările la Codul Penal, Codul de procedură
penală și multe alte aspecte complet
străine de problema adevărată. Mai mult, după ce am așteptat trei ani, ne-am trezit cu o grabă neînțeleasă. În câteva săptămâni a trebuit
organizat referendumul!
,,Bomboana pe colivă” a constituit-o însuși
textul de pe buletinul de vot. Ceva mai confuz ca acesta nu putea să fie: „Sunteţi
de acord cu legea de revizuire a Constituţiei României în forma adoptată de
Parlament?” Referendumul se adresa oamenilor cu drept de vot din toate
categoriile sociale și de cele mai
diverse niveluri intelectuale. Întrebarea de pe buletinul de vot trebuia să fie
,,bob numărat”, pe înțelesul celui mai
simplu votant. Aș fi vrut să văd ceva
de genul: ,,Sunteți
de acord să se înscrie în Constituție
că familia este unirea dintre un bărbat și o femeie?” Orice confuzie ar fi fost eliminată din
start, participarea ar fi fost mult mai numeroasă, iar pentru ,,DA” ar fi votat
aproape toți. Cui ar fi dăunat aceasta?
Orice învățător sau profesor, când vrea
să-și ajute un elev, îi pune întrebări
clare, simple, scurte, pe înțeles; când
vrea să-l încurce, îi pune întrebări încâlcite, fără noimă, ca să nu zic
tâmpite.
Reacția alegătorilor a fost
inteligentă, prudentă, matură. Altfel spus, poporul și-a arătat neîncrederea în mai-marii lui și n-a vrut să se lase păcălit. În realitate,
nu putea fi falsificat referendumul, fiindcă în spatele acelei întrebări ședeau un vagon de documente care priveau
familia, ci nu altceva. Și, totuși, poporul nu a crezut! Personal m-am
implicat cu toată puterea în pregătirea acestui referendum, în sensul că,
verbal și în scris, am explicat tot ce se putea explica și am îndemnat pe toți cu drept de vot să meargă și
să voteze ,,Da”, fiindcă votează pentru familiile lor, pentru copiii și nepoții
lor. În felul acesta nu am făcut politică, ci mi-am urmat crezul meu, menirea și datoria mea de preot, fiindcă familia nu
este numai o instituție civilă, ci și valoare fundamentală a vieții creștine.
Cununia este o Sfântă Taină, alături de Sfânta Împărtășanie și celelalte
Sfinte Taine.
Cei mai mulți cu care am
discutat au fost de acord să meargă la vot și
să voteze ,,Da”. Au fost interesante multe din răspunsurile și afirmațiile
celorlalți pe care i-am îndemnat la
vot, dar n-au vrut să se ducă. Unii au manifestat o pornire furibundă față de tot și
de toate: ,,- Nu vreau să mai știu
nimic de țara asta și de legile ei, care apără pe hoți!” Unii erau complet neîncrezători în
instituția parlamentului, dar profund
patrioți: ,,- De unde știu eu că n-au votat să dea Transilvania
ungurilor și acum ne ducem noi și votăm că suntem de acord. Nici papa de la
Roma nu ne-o mai dă înapoi!” Alții
dovedeau indiferență totală: ,,- Nu mă
interesează, nu mă duc la vot!” Au fost și
din cei ce s-au cramponat de lucruri minore: ,, - Nu mă duc la vot, fiindcă pe
mine nu m-au chemat la chermeza pensionarilor!”
Alții au votat, dar au fost
complet confuzi: ,,- Am pus ștampila pe
,,NU”, fiindcă nu sunt de acord să scape cutare de închisoare. Dreptatea-i
pentru toți!”
Prezența la vot a fost
îngreunată mult de faptul că în mediul rural nu au fost secții
de vot în toate localitățile, iar
oamenii au trebuit ca să meargă câțiva
kilometri până la urna de vot. Când se votează pentru președinte, pentru parlament, pentru primar sau
europarlament, situația se schimbă.
Atunci apar ca din pământ o mulțime de
binevoitori, care asigură transportul alegătorilor gratuit. Ei sunt membrii
unor partide interesate, posibili consilieri
etc. De data aceasta nimeni nu s-a ostenit să facă un transport măcar.
În sate majoritatea populației este
îmbătrânită, săracă, cu sănătatea șubredă,
fără mijloace proprii de transport și
nu-și poate permite să plece la drum
lung pe jos.
În
ciuda piedicilor de tot felul și
propagandei anti-referendum făcută de presa vândută intereselor străine
neamului românesc și religiei creștine, au ieșit
la vot aproape patru milioane de cetățeni
cu drept de vot. Mai trebuiau ceva mai mult de un milion pentru ca referendumul
să fie validat. Așa că totul a căzut!
Începând din seara zilei de 7 octombrie, după ce s-a întrevăzut
rezultatul, cât și în zilele următoare,
au fost căutați vinovații de eșec.
Ne-am trezit că se pornește o campanie
nebună împotriva Bisericii Ortodoxe Române. Ea era vinovată pentru toate relele
din lume. Se cerea demisia patriarhului, mai urma împușcarea preoților și bombardarea bisericilor. Deși referendumul a fost susținut de toate cultele din țară, nu am auzit pe cineva acuzând vreun alt
cult. Ba, dimpotrivă! La un post de televiziune era acuzată Biserica Ortodoxă
că a mobilizat alegătorii și i-a
îndemnat la vot, dar pentru același
lucru era lăudat un cult neoprotestant din Bihor.
În dimineața
zilei de duminică, 7 oct. mă aflam în altar. A venit nepoțelul meu de aproape cinci ani, foarte
agitat: ,,- Tataie, tataie, știi pe
cine am visat?” ,,- Pe cine, taică?” ,,- Pe Doamne-Doamne!” ,,- Oare, și
cum L-ai visat?” ,,- Era ca-n icoana noastră, dar avea o rană mare în obraz și-i curgea sânge mult-mult!” ,,- Și ce zicea?” ,,- Nu zicea nimic, tataie! Se
uita la mine și tăcea!” ,,- Și tu ce-ai zis?” ,,- Nimic, tataie! Nu
puteam să vorbesc! Ne uitam unul la altul!” Dacă aș fi avut talent la pictură, aș
fi încercat să pictez acest tablou: Mântuitorul însângerat privind un copil și prin el o generație întreagă, care va suporta consecințele acestui referendum. L-aș
fi intitulat: Referendum – 2018 – România.
*
Familia
în proverbele românești(II).VI.
Condițiile
pe care trebuie să le împlinească cei ce se căsătoresc nu sunt întotdeauna cele
precizate în Dreptul civil sau în cel canonic, ori sunt exprimate într-un mod
propriu, sui generis. Unele dintre acestea ne duc cu gândul chiar la
preceptele Dreptului roman. Dintre acestea menționăm:
· timpul
cel mai potrivit de a oficia Taina Sfintei Cununii este ziua de Duminică.
În cazul în care nunta se face în alte
zile, consecințele sunt nefaste: ,,Frunză
verde lemn uscat,/Parcă marți
m-am însurat, / Parcă vineri am vorbit/ Și
marți m-am logodit, / Că defel
nu-s fericit,/ Că de când m-am însurat/ Peste multe rele-am dat”(IV, 419);
,,Dracul a mai văzut nuntă miercurea!”(IV, 522); ,,După ce toate-s în cercuri/ Și nunta o avem miercuri”(IV, 522); ,,Toate
pe dos și nunta marțea”(IV, 523). De asemenea, nu se face
nunta în post: ,,Ca nunta în post”(IV, 523); ,,Mai văzut-ați nuntă-n post/ Cu fasole și cu borș?”(IV, 527);
· vârste
legiuite: ,,Însoară-te până nu-ți
trece vremea”(IV, 391; X, 261); ,,Însurarea de tânăr ca mâncarea de dimineață”(IV, 398; IX, 74 ); ,,Însuratul de tânăr și mâncarea de dimineață n-au greș”(IV, 398); ,,Sculatul de dimineață și însuratul
de tânăr nu strică niciodată”(IV, 399); ,,Până la 20 de ani se-nsoară cineva
singur; de la 20 la 25 de ani îl însoară alții; de la 25 la 30 îl însoară o babă; iar de la 30 înainte
numai dracu-i vine de hac”(IV, 397); ,,Tinerii să cuvine, până a nu-și vătăma năravurile cele bune să se
căsătorească, ca bine să trăiască”(VIII, 269);
· vârste
apropiate: ,,Cel bătrân cu tânără când se însoară, ca cel ce se joacă cu
minge și cu păpușă, ce trece din mână în mână”(IX, 74);
,,Nevastă cam de-o potrivă la vârstă să-ți
dobândești, ca să nu
te-nvrednicești la verigă să
păzești”(VIII,400); ,,Cei ce se
căsătoresc nepotriviți la
vârstă, nu pe seama lor se căsătoresc, ci pe seama celor de-o potrivă la
vârstă. Vezi să n-o pați!”(VIII,
269);
· inexistența unei alte căsătorii la unul din cadidații la căsătorie: ,,Cel cu
două neveste lesne închide ochii, că una de-o parte și alta de alta îi trag ștreangul de gât”(VIII, 400);
· prezența fizică la oficierea căsătoriei a celor doi
miri: ,,Cine nu se află la nunta-i acasă,/ Atunci altu-n
locu-i joacă cu mireasa”(IV, 519); ,,Vai de mireasă, când nu-i mirele”(IV,
450); ,,Vai de cel ce nu-și este
la nunta sa”(IV, 519);
· dragoste
reciprocă: ,,Cine pe soție
iubește, pe sine însuși se iubește, că soția sa
este din însuși trupul său”(VIII
538); ,,La căsătorie, unire sufletească, dragoste frățească și
pungă obștească”(VIII, 268); Avem
și proverbe în care distingem
mentalitatea veche românească, potrivit căreia părinții sunt cei ce aleg mirele sau mireasa: ,,Câți din dragoste s-au luat spre căsătorie,
n-au dus-o până la sfârșit”(VIII,
268);
· deplinătatea
facultăților mintale:
,,În zadar la muiere frumusețe
fără minte”(VIII, 353);
· stare
materială necesară asigurării existenței familiei: ,,Însurare fără stare, să fii gata de țesală”(IV, 397); ,,Întâi casă, apoi nevastă și în urmă boi buni de arătură”(VIII, 229);
,,La însurătoare și la moarte nu
se poate să n-ai parale”(IV, 400);
· stare
psihică normală: ,,Întâi să-ți
depărtezi de la tine mânia, furia, temerea, neastâmpărarea, necredința și
să îmbrățișezi dragostea, liniștea și
unirea, apoi să te căsătorești,
ca să bineviețuiești, că, dimpotrivă, și pe tine și pe soți ta vă faceți nenorociți și vai de copiii voștri!”(VIII, 267).
· libertate
deplină privind alegerea: ,,Silita căsătorie/E frigură de livie”(IV, 300);
· cunoașterea cât mai profundă: ,,Nici
pânză, nici muiere să nu cumperi la lumânare, că și una și
alta la față te înșeală”(IV,
463);
VII.
Logodna este cunoscută de creatorul proverbelor, mai cu seamă că în
vechime ea se oficia separat de cununie, uneori cu mulți ani înainte, fiind o promisiune ce și-o făceau tinerii înaintea unei mari despărțiri(oaste, război, călătorie, studii etc.). Și logodna se făcea tot în zi de duminică,
alte zile fiind nefaste pentru reușita
legăturii dintre cei doi: ,,După ce erau tineri/Se logodiră Vineri”(IV,
418). Ea avea putere de legătură între tineri, atât pentru conștiința
lor, cât și pentru comunitate: ,,Logodna
leagă ca și cununiile. Nu te
abate din datoria lor”(VIII, 3061). Cu toate acestea, ea nu are puterea
Tainei Sfintei Cununii: ,,Până nu m-oi vedea cununată,/ Nu mă țin că-s măritată”(IV, 326); Perioada de
timp dintre logodnă și cununie varia de
la caz la caz: ,,Logodna lungă nu-i cam bună, că vorbe multe adună. Îngrijește-te de aceasta”(VIII, 306), mai ales
că ,,Prelungirea cununiilor, cel mai mare păcat”(VIII, 257). Așadar, ,,Logodna scurtă veselia tinerilor.
De ea să te ții”(VIII, 306).
VIII.
Forma în care se oficiază Taina Sfintei Cununii este menționată în proverbe cu oarecare aproximație. Astfel, întâlnim câteva elemente
religioase, alături de altele laice:
v mirele:
,,A fi tot mire”(IV, 449); ,,Șede
parcă nu-i place mirele”(IV, 449);
v mireasa:
,,Ca la noi la nimeni, cu mireasa dinainte”(IV, 451); ,,Șade ca o mireasă”(IV, 454); ,,Șede parcă i-a murit mireasa”(IV, 452);
v nașii: ,,A murit fina, s-a
pierdut cumetria”(IV, 362); ,,A-i ține
cuiva lumânarea”(VII, 35)- naș;
,,Ca nunul la nuntă”(X, 270); ,,După lumânare și mire”(IV, 448); ,,Femeia însărcinată nu cunună, că-i
păcat”(IX, 298); ,,În cinstea nunului joacă toți proștii”(X,
269); ,,S-a săturat finul de nașu”(IV,
361);
v podoaba
miresei: ,,Pân-a se găti mireasa, / Ochii ginerelui să
iasă”(IV, 451);
v cununiile:
,,A pune pirostiile pe cap”(III, 304); ,,Cu cunună ca o coroană”(IX,
69); ,,Cu cunună pe cap, ca fetele mari”(IX, 69); ,,Cununa e lucru mare,/Nimeni
n-o poate stricare,/ Numai unul Dumnezeu/ Și
când iartă soțul tău”(IV, 328);
,,Cununiile la om acest dar numai îl au, că cum se pun în capul tău dragostea ți-o depărtează, temerea ți-o întemeiază”(VIII, 256-257); ,,Dulci sunt
cununiile, dar în greu jug te bagă; toți
o cunoaștem și o urmăm, lucru de mirare”(VIII, 257);
v cântări
de la Cununie: ,,A-i cânta ,,Isaia dănțuiește”(VII, 25);
v sărutarea
cununiilor: ,,A-i săruta cununiile”(IV, 327);
v sărutarea
miresei: ,,Cuvântul de căsătorie se dă prin sărutare”(VIII,
268);
v ducerea
de subsioară a miresei: ,,A lua de
subsioară ca pe mireasă”(IV, 454);
v plânsul
miresei: ,,A plânge ca o mireasă”(IV, 453); ,,Taci, mireasă, nu mai
plânge”(IV, 452);
v muzicanți: ,,Ca nunta fără
lăutari”(IV, 526); ,,Văzut-ai nuntă fără lăutari?”(IV, 526);
v hore,
dansuri, veselie: ,,Trage danțul după casă,/ Că mireasa-i burduhoasă”(IV, 452);
v invitați: ,,La nuntă nechemat nicicum să nu te
duci, că-ndată auzi:,, Poftim după uși!”(VIII,
425); ,,Dacă la nuntă ești
chemat, ce mai aștepți și
nu alergi?”(IV, 527);
v bârfa
lumii: ,,Moarte fără bănuială / Și
nuntă fără căială”(IV, 525); ,,Moarte fără bănuială și nuntă fără vorbe anevoie să găsește”(II, 621); ,,Moartea fără jale, ca o
nuntă fără cântare”(II, 625); ,,Nu e moarte fără râs și nuntă fără plâns”(II, 622); ,,Nu-i nuntă
fără plâns, nici comândare fără râs”(X, 270); ,,Nuntă fără minciună și moarte fără bănuială nu s-a mai auzit”(II,
621); ,,Când are să fie o nuntă, caii plâng cu trei zile înainte”(IX, 344);
v certuri
și neînțelegeri: ,,Se poate nuntă
fără scurtă?”(X, 270), adică fără certuri, bătăi.
*
Profeții privind România. Într-o scriere
veche am găsit o profeție a lui Petrache Lupu, ciobanul de la
Maglavit(DJ), care a avut fericirea să vadă de mai multe ori pe ,,Moșu”, adică pe Cel vechi de zile. Profeția e făcută la 1 octombrie 1936 și spunea că:
,,Un mare imperiu va
cuprinde Europa şi România sfântă va fi cucerită fără să se tragă cu tunul. Mai
mult, poporul minţit şi ademenit va dori să fie cucerită ţara lui Decebal şi a
lui Traian. Mari nenorociri se vor abate asupra românilor. Se vor băjeni cu
milioanele, vor fi inundaţii şi cutremure mari, furtuni şi ploi fără sfârşit.
Bogatul o să ceară săracului adăpost şi mămăligă. Ţara o să fie trădată de cei
care o conduc, iar banul o să fie singura religie. Degeaba preoţii şi vlădicii
or să ridice Crucea lui Hristos, că nu vor fi ascultaţi şi lumea o să râdă de
ei. Hoţii or să fie domni şi curvele, doamne! Mai mulţi ani România o să fie
bârlogul tâlharilor şi va avea felinarul roşu drept stemă. Războiul o să ne
bată la uşă şi disperarea îşi va găsi sălaş în sufletul românilor. Când o să
piară ultimul trădător de ţară şi toţi românii se vor pocăi, o minune se va
întâmpla şi Maica Domnului o să-şi întindă Acoperământul peste Grădina ei,
salvându-ne pe toţi, pe toţi românii şi aducând pace, bunăstare şi bucurie. Aşa
să ne ajute Dumnezeu!"
Fără comentarii!
*
Însemnări de pe cărți vechi. Pe cărțile vechi ale bisericii din Malovăț am găsit câteva însemnări interesante
privind istoricul satului și oamenilor
săi, astfel:
1.
În Mineiul pe Aprilie tipărit la București în 1852, pe pagina VII, cântărețul bisericii, Dumitru Pleșan, nota: ,,În anul una mie opt
sute cincizeci și opt,
decembrie în șaisprezece,
s-a născut fiul meu Vasile și
în douăzeci și unu s-a
botezat, naș fiind Dumitrache
Vechescu din Cerneți.
1858 decembrie 21, Dimitrie Pleșan,
cântăreț bisericesc al
satului Malovăț”;
2.
În Liturghierul tipărit la București în 1850, pe ultima pagină, 356, scrie:
,,Subsemnatul am scris aici pentru ca să se știe că în anul 1874 mai 4 m-am făcut
duhovnic în orașul
Severinului de părintele episcop D(omn) D(omn) Stanescu și am scris aicea pentru ca să se știe la leatul 1874 mai 4, Preotul Gheorghe
Iorgovan”.
Precizăm că preotul Gheorghe Iorgovan
a păstorit în Malovăț până în anul
1899, când a murit. În timpul lui s-a construit actuala biserică, sfințită în anul 1900. Credem că e vorba de o
eroare. Episcop al Râmnicului Noului Severin era ATANASIE STOEANESCU (18
ianuarie 1873 – 9 februarie 1880). Probabil era o percepție greșită a numelui de
familie a ierarhului, mai ales că ierarhii sunt cunoscuți, de obicei, după prenumele primit la hirotonie. Episcopul
Atanasie preluase scaunul de un an și
era prea puțin cunoscut în această zonă
a eparhiei. El este cel care, în anul 1877, a întâmpinat armata română la
Corabia, când a trecut Dunărea în Bulgaria, pentru a participa la războiul
contra turcilor. Este înmormântat în cimitirul Mânăstirii Cernica.
3.
În Penticostarul tipărit la București în 1889, pe pagina 448 scrie: ,,Anul
1883, martie 28, în sâmbăta Paștilor,
la ora 3 ¼, după ameazi, s-a cutremurat pământul tare, (a) ținut aproape un minut. A(u) căzut sfeșnicele cele mari în biserică și două cărți de sus de la strana dreaptă. Am însemnat
spre știință, cântărețul bisericesc D. Pleșan.”
4.
În Penticostarul tipărit la București în 1889, pe coperta III scrie:,,În
anul 1904, martie 15 s-au cutremurat pământul o jumătate de ceas. Cântăreț………. Tărăbâc”.
5.
În Penticostarul tipărit la București în 1889, pe pagina 449 scrie: ,,1929,
mai 21 ora 10, am venit la biserica din Malovăț și când am sosit aici slujba se terminase. Am întârziat
adastând(așteptând) pe
preotul Gheorghe Iovițu,
care nu a venit. Spre amintire și
neuitare în veci. Cântăreț….(indescifrabil)”.
Precizăm că preotul
Gheorghe Iovițu era de la Bobaița și
a suplinit și în Bârda până în 1927.
*
File de jurnal – 21 mai
1982. ,,Am trimis Editurii Albatros manuscrisul cărții Nicolae Bălcescu – Contribuții. În Severin miliția a
descoperit câțiva ospătari de la
restaurantul ,,Drobeta” și alții de la restaurantul portului cu fraude
foarte mari. Unul de la port avea și
șofer personal la mașină.
În toate se pare că stăm
rău, doar la ,,cozi” stăm foarte bine!
L-am întâlnit pe Dl. V. P.,
directorul Bibliotecii Județene.
Mi-a vorbit despre acțiunile
dedicate lui Ștefan Odobleja. Cu
câteva zile înainte Iosif Constantin Drăgan a fost în Severin la o manifestare
dedicată lui Odobleja. În toamnă se va ține
un simpozion la Lugoj pe această temă. Se pare că milionarul intenționează să înființeze o academie ,,Odobleja” la Lugoj. După
felul cum mi-a vorbit Dl. P., am înțeles
că lucrarea lui Odobleja conține
multe reflecții asupra unor
aspecte sociale și istorice,
ceea ce este foarte interesant. Eu am stat departe de această lucrare(Psihologia
consonantistă), gândindu-mă că cibernetica nu poate fi altceva decât
matematică superioară, ceea ce-mi era complet tabú. Vreau să găsesc lucrarea și să văd dacă n-aș putea face un material pentru simpozionul
de la Lugoj.
Domnul V. P. este un om cu
visuri mari și posibilități mici. Când îl auzi vorbind, ești convins că va răsturna munții. Dacă îl întâlnești peste câtva timp, îți vorbește
despre alte proiecte cu aceeași
înflăcărare și astfel toate
rămân baltă. Are multe ocupații
gospodărești, este depășit de cele profesionale și le moșmonește pe cele personale. Pe lângă aceasta,
adăugăm o vădită înclinație spre
a invidia orice licărire vede în alții,
de a disprețui pe baza unor
considerente de ordin genealogic chiar anumiți oameni. Este bine să-l asculți, să deduci esențialul
și să lucrezi pe cont propriu,
fără a înjuga cu el în plug.
Mă gândesc dacă n-ar fi bine
să-i trimit lui Drăgan un extras cu articolul meu despre inscripțiile de la Murfatlar. Poate mi-l tipărește în revista ,,Noi, tracii”, pe care o
scoate la Roma. Oricum, atâta vreme cât este bine văzut la noi în țară, se merită să însăilez câteva relații cu el. Aceasta poate ar constitui chiar o
trambulină la o adică pentru un eventual congres internațional. Simt nevoia să plec, să umblu, să-mi pun
la punct o limbă sau două, să șterg rugina de pe oase. Mi-e frică de plafonare, așa cum ți-e
frică de mare, când ai intrat mai în
larg și te-au lăsat puterile
de-a înota. Și, totuși, învins nu voi cădea, cu orice preț! Poate într-o bună zi vor înțelege și
factorii de răspundere că și
popa de la Bârda ar fi în stare măcar să mâne caii sau să ducă desagii
grupurilor ce cutreieră străinătatea la diverse conferințe, sesiuni și adunări. N-ar lua foc cerul, dacă într-o bună zi mi s-ar
oferi și mie un astfel de
prilej!”
*
Ajutoare și donații. În această perioadă, parohia noastră a primit
câteva ajutoare și donații, astfel: Domnișoara Bordeiașu Ecaterina din București:
320 lei; Doamna Trocan Maria din Lugoj™, fiică a satului Bârda și Doamna Ghijan Angela din
Londra(Anglia), fiică a satului Malovăț:
câte 200 lei; Doamna Ing. Teșilă
Doina din Tr. Severin, fiică a satului Malovăț,
Doamna Vâlceanu Simona din Londra(Anglia), fiică a satului Malovăț și Domnul Petre
Mihai-Ionuț din
Tătărani(PH): câte 100 lei; Doamna Pârvuceanu Eugenia din Gârla
Mare(MH): 60 lei; Doamna Doina
Vasilca din București, fiică a
satului Malovăț, Doamna Cristescu
Anca din Botoșani(BT) și Doamna Mehedințu Elena din Brașov: câte 50 lei;
Domnul Giura Dragoș din Malovăț a achitat 100 lei pentru contribuția de cult.
*
Pentru colecta privind ajutorarea Parohiei Valea Plopului din Jud.
Prahova, am mai primit deja câteva donații
mai mari, astfel: Doamna Manolea Elisabeta, Domnul Ionașcu Ștefan,
Domnul Ciurel Valentin, Doamna Borcilă Nuța,
Doamna Oproiu Elisabeta, Doamna Paicu Domnica, Domnul Bârdeanu Nicu, Doamna
Popescu Elena, Domnul Ungureanu Gheorghe, Domnul Popescu M. Mihai, Domnul Popescu Mihai din Malovăț și Doamna
Giura Aneta din Bala: câte 50
lei.
*
Domnul Avoc. Alexandru
Bălănescu, deputat în Parlamentul României a făcut o importantă donație parohiei noastre: Sfânta Evanghelie pentru
biserica de la Malovăț și Sfânta Cruce pentru biserica de la
Bârda. Sunt obiecte de mare preț, pe
care numai dânsul își putea permite să
le cumpere.
Dumnezeu să le răsplătească
tuturor!
*
Colectă. Împreună
cu Consiliul Parohial am hotărât să acordăm un ajutor de 2.000 lei Parohiei
Valea Plopului din jud. Prahova. Acea parohie are în îngrijire 428 copii de
la 1 an la vârsta studenției. Mai
are în îngrijire bătrâni fără familii și
mame izgonite de familii, care urmează să nască, ori au născut și au dat copiii în îngrijirea Parohiei.
Colecta va continua până la 15 Nov.
*
Lucrări în comună. Domnul
Primar Ing. Ion Michescu a reușit
să termine înlocuirea becurilor clasice cu leduri la iluminatul public din
toate satele comunei.
*
Lucrări la troițe. Domnul Luca Dumitru din Malovăț a repictat troița de la ieșirea din
Malovăț. Costul l-a suportat Domnul
Nică Baltac din Malovăț cu familia.
*
Excursii – pelerinaje.
La o dată încă nestabilită, parohia noastră organizează o excursie-pelerinaj la
Mânăstirea Prislop. Va costa 45 lei/pers.
Excursiile-pelerinaj la Craiova
și Vâlcea rămân ca proiecte pentru
primăvară.
*
Publicații.În această perioadă, preotul
Dvs. a reușit
să mai publice câteva lucrări, astfel: Rezoluția din 1 Decembrie 1918, în ,,Națiunea”, București, 10
aug. 2018, ediție on-line (http://www.ziarulnatiunea.ro/category/firea-romanilor);
,,Scrisoare pastorală – 382”, în ,,Armonii culturale”, Adjud(VN), 11
oct. 2018, ediție on-line(http://armoniiculturale.ro); Misiunea
Ortodoxiei azi, în ,,Omniscop”, Craiova, 11 oct. 2018, ediție on-line(http://www.omniscop.ro);
Familia în proverbele romnești(I),
în ,,Observatorul”, Toronto(Canada), 15 oct. 2018, ediție on-line(http://www.observatorul.com); în
,,Națiunea”, București, 15 oct. 2018, ediție on-line(Error! Hyperlink reference not valid.);
Bogăția tinerilor, în
,,Națiunea”, București, 26 aug. 2018, ediție on-line(http://www.ziarulnatiunea.ro/category/religiespiritualitate);
Zâmbete. ☺,,- Ioane, aflat-ai că pe Vasalie
nu-l mai îngroapă vineri?” ,,- Da când?” ,,- Sâmbătă!” ,,- Da de ce? Se simte mai bine?”
☺E minunat să ai pe cineva care să te asculte! Chiar azi vorbeam cu pereții! ☺Eu asta n-o mai înțeleg: când împlinești anii, stingi lumânarea; când mori, ți-o aprinde! ☺Vecinii mei iubesc atât de mult muzica pe care
le-o pun, încât au chemat și poliția ca să o asculte! ☺Înainte de facebook
numai familia ta știa că ești prost! ☺,,– De ce este România o țară drăguță?” ,,– Pentru că are gropițe.”
*
Botezuri. Înmormântări. În
ziua de 14 Oct. am oficiat Taina Sfântului Botez pentru Motreanu Răzvan-Ștefan, fiul Domnului Motreanu
Traian-Stelian și al Doamnei
Motreanu Oana din Malovăț. Să le
trăiască! În ziua de 9 Oct. am oficiat slujba înmormântării pentru Luca
Gheorghe(84 ani) din Bârda. Dumnezeu să-l ierte!
*
Anunț. Cineva dorește să vândă gospodăria sa din Bârda, formată din casă,
acareturi de tot felul, grădină, vie, teren. Cei interesați sunt rugați
să-l contacteze pe preot.
*
Program. În cursul
lunii Noiembrie avem următorul program de slujbe: 3 Nov.(Malovăț-Bârda); 4 Nov.(Bârda); 8 Nov.(Pomeniri
dimineața la Bârda; slujbă la Malovăț); 10 Nov.(Malovăț-Bârda); 11 Nov.(Malovăț); 17 Nov.(Malovăț-Bârda); 18 Nov. (Bârda); 21 Nov.(slujbă
la Bârda; pomeniri la Malovăț, la ora
12); 24 Nov.(Bârda-Malovăț); 25
Nov.(Malovăț); 30 Nov.(Malovăț). În restul timpului, la orice oră din zi
sau din noapte, preotul poate fi găsit la biserică, acasă, la școală, la telefon: 0724. 99. 80. 86,
ori pe adresa de e-mail: stanciulescubarda@gmail.com.
Sănătate, pace și bucurii să vă dea Dumnezeu!
Pr. Al.
Stănciulescu-Bârda
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu