15 minute de mânie

          de Dumitru Păcuraru

Protestul de 15 minute ar fi trecut drept un protest împotriva tuturor guvernelor care s-au perindat 30 de ani la conducerea ţării dacă Liviu Dragnea nu l-ar fi luat la mişto pe cel ce a iniţiat ineditul protest #şîeu. Forma de protest aleasă constă în a nu face nimic. Zis şi „sfert academic”, 15 minute nu înseamnă mare lucru. Nu afectează economia ca o grevă generală.

Nu ştim cum se face că România nu a avut spor la drumuri şi autostrăzi. Dragnea spune că licitaţiile sunt câştigate de firme străine care vin cu tot felul de hârtii, iau bani, dar nu lucrează. Este un punct de vedere îmbrăţişat de mulţi.

În bună parte este adevărat că fiind vorba despre sume mari de bani firmele româneşti nu îndeplinesc condiţiile. Pe de altă parte este tot atât de adevărat că s-au făcut greşeli uriaşe. De exemplu când au fost închise minele, în timpul guvernului Victor Ciorbea, minerii disponibilizaţi au primit recompense foarte mari în loc să fie puşi să construiască autostrăzi.

Traian Băsescu, ministru al Transporturilor în perioada 1996-2000 spunea că România nu are nevoie de autostrăzi, ci doar de şosele mai bune. S-a şi făcut de tot râsul cu „Aici sunt banii dumneavoastră”. Era vorba despre bani cheltuiţi pentru cârpirea unor drumuri.

În perioada negocierilor pentru aderarea la UE se zice că una din condiţii ar fi fost atribuirea fără licitaţie a lucrărilor de construire a autostrăzii Transilvania unei firme americane. Banii s-au luat, vreo două miliarde de dolari, autostrada nu s-a făcut.

De la intrarea în UE fiecare partid în programul electoral şi-a propus să construiască autostrăzi. Fiecare guvern a promis că va da în folosinţă sute de kilometri de autostradă.

La guvernare din 2004 până azi s-au perindat absolut toate partidele. Deci vina trebuie împărţită. Au fost premieri de toate culorile, de la PNL, PDL. Călin Popescu Tăriceanu, Emil Boc, Victor Ponta au avut mandate întregi. Pe de altă parte preşedintele Băsescu, specialist în transporturi, a stat zece ani la cârma ţării. A investit mai mult în DNA şi SRI decât în drumuri de betoane.

Preşedintele Iohannis a făcut un pact pe înarmare, nu pe autostrăzi. 2% din PIB se alocă pentru înzestrarea armatei cu arme de ultimă generaţie.

De ce nu se fac, totuşi, autostrăzi? La una dintre întâlnirile oculte dintre politicieni şi oameni din SRI Sebastian Ghiţă spunea că generalul Coldea l-ar fi ameninţat pe premierul Ponta că dacă se construieşte autostrada Braşov-Bucureşti nu ştiu ce i se va întâmpla.

Un om de afaceri român spunea în timpul protestului simbolic din 15 martie că nu se construiesc autostrăzi pentru ca România să nu se dezvolte.

Motive oculte se pot găsi. La fel şi cauze obiective, cum ar fi lipsa fondurilor. Dar adevărul nu poate fi ocolit: niciun guvern nu a fost capabil să lege Transilvania de Bucureşti, Moldova de restul ţării. Nu are rost să se caute vinovaţi. Important este să se facă mai mult de acum înainte. Şi cine va face? Guvernul. Cel care este acum în funcţie şi cel ce va urma. Se întâmplă însă că fiecare guvern ia lucrurile de la început. Şterge tot ce a făcut guvernul anterior. Să nu ne imaginăm că în cazul  în care ar cădea guvernul PSD-ALDE următorul guvern va face mai mulţi kilometri de autostradă. Se vor schimba doar rolurile: pesediştii se vor racola protestelor, iar partidele de dreapta vor fi ţinta atacurilor. 15 minute de mânie colectivă poate fi un început al trezirii la realitate.