Întrebarea lui Iohannis

În următoarele zile vor fi cunoscute toate listele pentru alegerile europene. USR-PLUS, ALDE, Pro România, PMP, UDMR nu vin cu nume spectaculoase. Dacă PSD întârzie, iată că PNL i-a luat-o mult înainte. La social-democraţi interesante vor fi numele care vor fi scoase de pe listă. Corina Creţu, deşi face parte dintre comisarii europeni cu o onorabilă prestaţie, va fi regăsită pe lista Pro România. Soţia lui Victor Ponta nu mai candidează, iar despre Ioan Mircea Paşcu nu se ştie sigur dacă va fi pe listă.

PNL a dorit să şocheze cu orice preţ oferindu-i primul loc unui jurnalist de televiziune. Traian Băsescu l-a şi taxat deja spunând că singura lui calitate este că dă din gură. De parcă el însuşi a făcut altceva decât a dat din gură. Aceasta este principala calitate a fiecărui politician, să ştie da din gură. Ce altceva să facă un parlamentar sau un europarlamentar? Vorbeşte.

Cu cât vorbeşte mai bine, cu atât este mai apreciat. Depinde destul de puţin despre ce vorbeşte. Important este să nu tacă. Adică să iasă cât se poate de des la rampă, la televizor, în presă şi în unele cazuri şi pe paginile de socializare.

De exemplu Oana Bogdan s-a făcut rapid cunoscută prin două postări.

Una despre desfiinţarea proprietăţii şi traiul în grup, a doua despre interzicerea consumării fasolei pentru că produce gaze care contribuie la încălzirea globală. Aşadar, în politică tăcerea nu este de aur. Nu merge cu „dacă tăceai, filozof rămâneai”.

De fapt, majoritatea covârşitoare a scandalurilor sunt consecinţele unor declaraţii ieşite din comun. Pot fi numite şi găselniţe. Unele de-a dreptul geniale.

În sensul unor prostioare mai apropiate de bancuri decât de nişte creaţii excepţionale ale spiritului. Aş include aici şi creaţiile populare, gen „noaptea ca hoţii”, zicere atocuprinzătoare pentru o întreagă coaliţie de guvernare, sintetizând modul de lucru al guvernelor PSD-ALDE.

Cam în faţa unei astfel de provocări se află preşedintele Klaus Iohannis. Dar de data aceasta nu mai merge un „ha, ha, ha”, ci se cere o întrebare bine meşteşugită pentru un referendum care ar urma să fie organizat odată cu alegerile pentru Parlamentul European.

O întrebare care să aducă oamenii la vot. Una mai tare decât „Domnule Iliescu, credeţi în Dumnezeu?”, întrebare care îşi are originea în Satu Mare. Emil Constantinescu a preluat-o din ziarul Informaţia Zilei din 26 octombrie 1996.

Ce întrebare se va pune la referendum, dacă se va organiza? Şi trebuie să se organizeze, altfel PSD câştigă euroalegerile.

Electoratul de dreapta este ceva mai pretenţios, alţii ar spune că este doar mai comod, şi nu se înghesuie la vot. Ca să se mişte are nevoie de „emoţie”. Aşa cum a fost la alegerile prezidenţiale din 2016, când emoţia a fost creată din cauza lipsei secţiilor de votare din străinătate.

Cum ar putea emoţiona preşedintele Iohannis poporul român printr-o simplă întrebare? Se pare că nu se pot pune întrebări pe Justiţie. De exemplu „Mai vreţi corupţi în politică?” induce ideea de justiţie.

Dar să nu ne batem capul. Va găsi o întrebare cu dichis preşedintele însuşi sau echipa de consilieri. Poate va avea o revelaţie unul dintre candidaţii incluşi pe listele pentru europarlamentare.

Se iveşte însă o problemă legată de referendum. O prezenţă mai mare la urne a electoratului de dreapta s-ar putea să fie în avantajul USR-PLUS, mai activ, şi nu în avantajul PNL. Aşadar, întrebarea lui Iohannis este cu două tăişuri, ca răspunsurile oracolului din Delphi.

Depinde cui îi va reveni rolul Pythiei. Poate unei femei puternice, aşa cum este, de pildă, Laura  Codruţa Kovesi.

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informaţia zilei Maramureş