CĂTRE CETITORIU
Scriptura Sf$ntă, carea cu cuvânt elinesc }i Bibliia s@
zice, de pre limba elineasc@,
din izvodul celor }eaptezeci de dascali, rom$nea}te
t@lm@cit@, la anul 1688 ^n
Bucure}ti s-au fost tip@rit, dar cu foarte ^ntunecat@ }i
^ncurcat@ a}ezare }i ^ntocmire
a graiului rom$nesc }i mult osibit de vorba cea de acum
obicinuit@, }i mai ales de
graiul }i de stilul cel din c@r]ile beserice}ti, care ^n
toate besearicile rom$ne}ti s@ cetesc, }i
pentru aceaea pretutindinea tuturor }i de to]i easte
cunoscut }i ^n]eles, c$t acea t@lm@cire
aceii Biblii mai pre multe locuri nepl@cut@ urechilor
auzitorilor easte }i foarte cu anevoie de
^n]eles, ba pre altele locuri tocma f@r@ de ^n]eles easte,
care lucru cu mare pagub@ sufleteasc@
era neamului }i besearicii rom$nilor. Afar@ de aceasta,
aceale vechi Biblii at$ta s-au ^mpu]inat,
c$t foarte rar, s@ nu zic bun credincios cre}tin, ci preot,
easte la carele s@ afl@, }i nici cu
foarte mare pre] f@r’ de mare trap@d }i
osteneal@ nu s@ afl@, ca s@-}i poat@ ne}tine cump@ra.
Aceast@ pricin@ au fost ^ndemnat }i pre prealuminatul }i
preasfin]itul domn Petru Pavel
Aaron, arhiereul F@g@ra}ului }i vl@dica a tot Ardealul }i a
p@r]ilor [@rii Ungure}ti, c$t toat@
S. Scriptur@ pre limba rom$neasc@ ^nsu}i o au t@lm@cit, ci
^nc@ mai lipsindu-i m$na }i
^ndreptarea cea mai de pre urm@, Tat@l Ceresc bine au voit
a-l chema la veacinica odihn@, }i
a}ea acea t@lm@cire, numai pre ni}te h$rtii scris@,
nes@v$r}it@ }i nedat@ la lumin@ au r@mas,
dintre care h$rtii dup@ aceaea, pentru multele mut@ri din
loc ^n loc, unele s-au pierdut. Deci,
ca stilul }i a}ezarea graiului ^ntru aceaea}i Biblie s@ nu
fie osibit, puindu-se unele dintru
acea t@lm@cire, altele dintru a altuia, s-au socotit ca
toat@ Bibliia de unul cu aseamenea stil
}i a}ezare a graiului s@ se t@lm@ceasc@. Deci, av$nd eu
^ndeletnicire, m-am ^ndemnat s@ m@
apuc de at$ta lucru }i s@ ^ndreptez graiul Bibliei ceii mai
dinainte rom$nea}te tip@rit@, iar@
mai v$rtos ^ntru adev@r pociu s@ zic c@ mai ales Testam$ntul
cel Vechiu mai mult de Nou de
pre cel elinesc a celor }eaptezeci de dascali l-am t@lm@cit,
care lucru al mieu M@riia sa,
prealuminatul }i preasfin]itul domn IOAN BOB, vl@dica a
toat@ [ara Ardealului }i al p@r]ilor
[@rii Ungure}ti }i al F@g@ra}ului episcop, iar@ al mieu prea
bun p@rinte, nu numai l-au ajutat
}i l-au ocrotit, ci bine au voit }i la sine a-l lua, }i ca
un bun p@storiu pururea priveghitoriu
^mpregiurul turmei }i cu deadinsul str@duitoriu }i
grijitoriu de m$ntuirea sufletelor celor de
la marele }i ^nt$iul arhiereu, Hristos Dumnezeu, lui
^ncredin]ate, bine }tiind c@ cea mai
mare }i mai ^nt$ia detorie a p@storiului sufletesc easte
propoveduirea cuv$ntului lui Dumnezeu,
pentru aceaea }i M@riia sa, preasfin]itul arhiereu, ca celui
ce nimic mai iubit }i mai dorit nu
easte dec$t ^nmul]irea cuno}tin]@i dumnezeie}ti }i m$ntuirea
sufletelor }i binele cel de ob}te
al besearicii }i folosul neamului }i al patriei, a c@ruia
temeiul }i crea}terea easte adev@rata
cuno}tin]@ a lui Dumnezeu, carea ^n Sf$nta Scriptur@ s@
cuprinde }i de acolo s@ ^nva]@; deci,
vr$nd ca mai fierbinte }i mai des@v$r}it s@-}i plineasc@ }i
aceast@ mare detorie a chem@rii
sale, bine au voit ca s@ dea la lumin@ aceast@ Sf$nt@
Scriptur@, ca a}ea la to]i }i pretutindinea
s@ se vesteasc@ }i s@ se propoveduiasc@ cuv$ntul }i
cuno}tin]a lui Dumnezeu. %ns@ mai
^nainte, cu mult@ a sa luare de sam@ }i osteneal@, }i singur
bine socotindu-o }i }i cu b@rba]i
^nv@]a]i, cu am@runtul }i
cum s@ zice din fir ^n p@r
cerc$ndu-o }i cern$ndu-o }i cu cea
elineasc@ a celor }eaptezeci de dascali }i cu cea veachie
rom$neasc@ al@tur$ndu-o, unde au
trebuit o au ^ndreptat, ca ^ntru toate s@ fie aseamenea }i
^ntocma izvodului elinesc a celor
}eaptezeci de dascali. %nc@, pentru mai bun ^n]eles, o au
luminat pre unele locuri }i cu note
}i ^nsemn@ri dedesupt puse }i pre de laturi, cu paraleale
sau ^nsemnarea locurilor unde ^n S.
Scriptur@ despre acel lucru s@ mai afl@ scris, precum }i la
^nceputul fie}tec@rui cap, cu t$lc,
care pre scurt spune ce s@ cuprinde ^ntru acela}i cap, }i la
fie}tece carte cu cuv$nt ^nainte,
care arat@ pre scriitoriu }i vreamea }i scoposul }i pricina
c@r]ii }i ceale ^mprotiv@ le ^mpr@}tie,
afar@ de aceastea }i la ^nceputul Bibliei mai ^nainte cu
frumoase prolegomena o au ^nz@strat
}i o au ^mbog@]it, care toate mare lumin@ }i ^nv@]@tur@ dau
cetitoriului. %ntru acest chip
ispr@vit@, ^n Tipografiia Seminariului Die]ezan al
Episcopiei sale, pentru folosul besearicii a
tot neamul rom$nesc a s@ tip@ri au poruncit.
Iar@, o, iubite cucearnice cetitoriu, am voit a-]i aduce
aminte c@ doar@ }i acum ^ntru unele
locuri ]i s@ va p@rea ^ntunecat graiul, ci pentru aceaea s@
nu te sminte}ti, nici s@ te pripe}ti
a vinov@]i }i a def@ima lucrul, c@ ^ntunecarea aceasta }i
dintru aceasta vine, c@ noi nici
pentru mai luminat ^n]eles am vrut de la noi nici m@car un
cuv$nt c$t de mic s@ b@g@m ^n S.
Scriptur@, ci ne-au fost voia ca ^ntru toate s@ r@m$ie ^ntru
cur@]eniia sa }i ^ntru tot adev@rul
s@u, dup@ cum easte ^n cea elineasc@. Aceasta easte pricina
^ntunec@rii ^ntru unele locuri, c@
foarte anevoie easte luminat }i cu chiiar ^n]eles de pre o
limb@ a t@lm@ci pre alt@ limb@, nici
un cuv$nt ad@og$nd }i ]iind idiotismii limbii ceii dint$iu,
c@ fie}tecare limb@ are osibi]i ai
s@i idiotismi. Ci tu, cucearnice cetitoriule, toate le ia ^n
parte bun@ }i te folosea}te cu aceast@
a noastr@ osteneal@ spre mai mare laud@ a lui Dumnezeu }i a
Sfintei Besearici crea}tere }i a
sufletului t@u m$ntuire, c@ acesta easte scopul ostenealii
meale, carele s$nt al t@u c@tr@
Dumnezeu rug@toriu, smeritul ^ntr@ ieromona}i,
Samuil Clain,
din M@n@stirea Sfintei Troi]@ de la Blaj.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu