luni, 11 ianuarie 2021

Prea puţin despre Reformă

 
Veşti multe şi mărunte. Început de an, început de guvernare în România, primele vaccinuri anti-Covid, schimbare de direcţie în politica SUA, Israelul, fruntaş la vaccinare. Ce ar mai fi? China se dezvoltă în ciuda pandemiei.

Parcă îi prieşte criza. Marea Britanie începe să resimtă ieşirea din UE. Are o o rată de decese uriaşă. Germania nu mai este percepută ca motor de dezvoltare al UE. Miliardarii de top devin mai bogaţi. Firmele mici şi mijlocii sunt cele mai afectate de criză.

În fond, pe ele se sprijină economia socială de piaţă, nu pe giganţii care speculează crizele. „Nu mă impresionează şi nu cred în pierderile pe care le anunţă giganţii economici”, spunea un economist francez, propunând ajutoare pentru firmele mici şi mijlocii.

Din fericire sau nefericire, România nu are marii companii, iar cele ce le are sunt cu capital de stat. În plus înregistrează mari pierderi. Veşti multe şi mărunte, aproape nimic despre marea reformă. Întrebarea este pe ce se va concentra guvernul Cîţu la început de an? De unde va începe reforma?

Din câte se pare, toate partidele coaliţiei de guvernare au căzut de acord să se concentreze pe reformarea sistemului bugetar. Înainte de toate se impune o analiză atentă, o departajare a diverselor componente a uriaşului sistem bugetar. Ce este important şi ce nu este important?

Unde s-au umflat organigramele? Sunt şi instituţii total inutile. Vor avea curajul partidele de guvernare să le desfiinţeze, să comaseze instituţiile care au acelaşi obiect de activitate?

Organismele sociale reacţionează imediat la orice încercare de restructurare.
Primele proteste au fost organizate de sindicatele din poliţie. Semne de nemulţumire dau şi sindicatele din Sănătate şi Educaţie. Administraţia centrală deocamdată stă în expectativă.

Până acum nu s-a spus nimic concret. Nu s-a mişcat nimic nici în administraţiile locale. Fiecare judeţ acţionează cum crede de cuviinţă. Nu există un semnal de la centru. Restructurarea demarată de Ilie Bolojan, preşedintele Consiliului Judeţean Bihor a rămas un fenomen izolat.

Deocamdată se fac calcule. Nu se ştie exact ce fel de calcule. Dacă se referă doar la diminuarea deficitului nu înseamnă că se reformează ceva. Înseamnă doar austeritate, tăieri minore dintr-o parte ca să crească uşor şi nesemnificativ în altă parte. Despre o reformă în adevăratul sens al cuvântului nu se vorbeşte deloc sau foarte puţin.

Trebuie remarcat faptul că dintre partidele din coaliţia de guvernare USR-PLUS pare cel mai activ. Poate că acesta a fost şi motivul chemării la Cotroceni numai a miniştrilor USR-PLUS. Doreşte preşedintele Iohannis să-i calmeze sau să-i impulsioneze? Mai degrabă i-a sfătuit să fie mai calmi, să o ia încet. Poate din cauza crizei, poate ca să împiedice disensiunile la început de mandat.

Dacă se porneşte pe calea reformelor profunde, de substanţă, procesul trebuie început de sus, de la clasa politică. Întâi ar trebui făcută ordine în interiorul partidelor. Formaţiunile politice ar trebui să accepte o intervenţie în forţă în modul lor de operare pentru că sunt finanţate din bani publici.

Pentru campania electorală de la sfârşitul anului trecut partidele care au depăşit 3% au cerut rambursarea a peste 150 de milioane de lei. A cheltuit PSD 43 de milioane de lei, adică aproape 10 milioane de euro? PNL a aruncat în campanie 36 de milioane de lei? Pro România nu a trecut pragul electoral, dar pretinde că a cheltuit 28 de milioane de lei. UDMR a cheltuit 3,4 milioane de lei. Marea surpriză a alegerilor, A.U.R. a depus o cerere pentru rambursarea sumei de 1,5 milioane de lei. Probabil nu au ştiut să întocmească nişte documente ca să ia o grămadă de bani.

Sigur că democraţia costă. şi nu se măsoară în bani, dar parcă este prea mult să cheltuieşti pentru fiecare ales 322.580 lei. 70.000 de euro pentru fiecare parlamantar, plus sponsorizările, nu este, totuşi, foarte mult?

150 de milioane de lei înseamnă mulţi bani în condiţii de criză. Cu cele 33 de milioane de euro putea fi întreţinută la un nivel modest cultura pentru următorii 50-60 de ani.

Pornind de la aceste date, se poate trage concluzia că reforma va fi amânată? Tot ce este posibil. Oricâtă voinţă politică ar avea partidele din coaliţia de guvernare în plină criză de pandemie este greu să iei decizii politice radicale. Şi cred că nu vor lua decât dacă nu vor avea încotro.


Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informaţia zilei Maramureş

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu