de Gheorghe Pârja
Ușor putem vedea că ni se propune o nouă formulă a
lumii în care să trăim. Globalizarea este prezentă în doze apreciabile.
Dezmățul lumii de astăzi nu are busolă, și nici nu dă semne să intre în posesia
ei. Ni se spune, cu degetul la tâmple, să ne schimbăm mentalitatea, că nu mai
corespundem ideologiilor care au intrat în cetate. Deasupra noastră se arată
Marea Resetare, sugerată de economistul german Klaus Schwab, care a stârnit
controverse aprinse în legătură cu practicile care ar urma să cuprindă lumea.
Unii o socotesc o utopie, alții un complot mondial. Oricum, viața pe care o
știm se va schimba. Dar, în ultimii 30 de ani, viața pe la noi este gata
schimbată. E destul să ne gândim la exilul economico-psihologic a milioane de
români, și motivul risipirii lor în lume, și vedem schimbarea cu ochii.
Deocamdată, statul român este moleșit de
politicieni, oengisme, comoditate și mediocritate. O spun cu durere, dar asta
este constatarea mea. Unii politicieni români se manifestă pe față. Adică nu
mai vorbesc de credință, tradiție, istorie, de limba română. Vorba unui
universitar ieșean, asistăm la deșcolarizarea României. Este un trist adevăr.
Ce-i de făcut? Stăm cu mâinile încrucișate? Nu e bine. Eu știu că venim
dintr-un trecut care ne-a adus până aici! Mă simt obligat, față de șirul de
oameni din neam, să fac ce știu mai bine. Adică să scriu ceea ce cred. În toată
schimbarea care ne trăiește, și o trăim, este obligatoriu și necesar să tragem
clopotul identității. Cum au făcut-o și alții, înaintea mea. Am citit recent un
decalog românesc, de acum aproape un veac, publicat sub titlul „Cele zece
porunci ale poporului român”, recuperat de acad. Gheorghe Păun.
Ce îndemnuri aveau înaintașii interbelici? 1. Dați
copiilor voștri nume românești. 2. Păstrați-vă graiul, portul și obiceiurile
cele vechi românești, pentru că acestea sunt temeliile întregii nații
românești. 3. Limba românească este o moștenire din bătrâni și totodată o avere
care nu trebuie să se piardă niciodată. 4. Adunați scrierile și toate poeziile,
cântecele, chiuiturile, basmele și proverbele românești. 5. Păstrați-vă legea
creștină, bisericile, precum și toate lucrurile din vechime. 6. Nu uitați la
orice pas sau lucrare că sunteți români. Cumpărați produse românești. 7. Fiți
mândri dacă sunteți în stare de a învăța pe alții a vorbi limba cea frumoasă
românească. 8. Fiți mândri de poporul românesc, pentru că este unicul care a
luptat cu toate liftele păgâne pentru a păstra graiul românesc moștenit din
vechime. 9. Ajutați tot ce simte curat românește. 10. Ca buni români, nu uitați
niciodată de Dumnezeu, că numai prin credința Lui s-a păstrat binele întregii
Românii Mari de azi.
Decalogul este alcătuit în urmă cu 90 de ani, la
zece ani după Marea Unire. Acad. Păun a alcătuit și el un Decalog, după 30 de
ani de libertate, cu o politică de distrugere națională și manipulare
comandată. 1. Industria românească era, în 1990, un morman de fier vechi. Tot
ce s-a construit înainte de 1989 era prost, trebuia distrus, vândut, demonizat.
2. Tot ce e bun în România vine din Occident. 3. Statul este un prost
administrator, totul trebuie privatizat. 4. Raiul este în Occident, în România
nu se poate trăi, să plecăm cât mai repede. 5. Patriotismul, naționalismul,
suveranitatea, identitatea sunt dăunătoare, învechite. În limba română, dar nu
și în alte limbi europene. 6. Avem nevoie de investitori străini, ei aduc bani
și tehnologie. 7. E nevoie încontinuu de reforme, de schimbări. Reforme
entropice, cât mai controlate din afară. În politică, schimbări pe principiul
plecați voi, venim noi. 8. UE este sacrosantă. Cine are altă părere este pus la
index. 9. Românii sunt așa și pe dincolo. Să ne păstrăm demnitatea și
încrederea în noi că nu suntem nici mai așa, nici mai altfel decât alte
popoare. Lucianboismul este fix ceea ce este, un episod trist-ridicol și atât.
10. Este nevoie de regionalizare, ne-o cere UE, pentru a accesa și folosi
eficient banii. Un cal troian, pus periodic pe tapet. În fapt, interese externe
de tot felul. Ce se mai poate face într-o astfel de situație? Acad. Gheorghe
Păun propune, între altele, un singur îndemn: luciditate! Și respectarea celor
zece îndemnuri (porunci) ale poporului român, publicate în ziarul „Pământul,”
din anul 1930.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu