Se afișează postările cu eticheta Canal. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Canal. Afișați toate postările

marți, 28 martie 2017

Se lansează canalul de filme româneşti CINEMARATON

Compania de cablu Akta lansează, începând cu data de 30 martie 2017, canalul Cinemaraton, o televizune dedicată în exclusivitate cinematografiei româneşti.
Akta va începe emisia acestui post în jurul orei 16.00, iar de la 20.00 va fi difuzat primul film: Declaraţie de dragoste.
Potrivit unui comunicat pe site-ul companiei, Akta va transmite filme, emisiuni şi producţii proprii, dar şi ”interviuri - medalion cu regizori, actori, critici de film şi de teatru; scurte prezentări şi contextualizarea programului/filmului care va urma”.
Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a acordat încă de anul trecut, la solicitarea operatorului Digital Cable Systems, o licenţă cu difuzare prin cablu televiziunii CineMaraton cu format tematic (film) care va emite la nivel naţional prin reţeaua proprie, DCS, şi prin platforma Akta Telekom.
Consiliul a aprobat în cadrul şedinţei de marţi, 13 septembrie 2016, solicitarea operatorului de cablu Digital Cable Systems SA (din Bucureşti) de acordarea a unei licenţe cu difuzare prin reţele de comunicaţii electronice (cablu) cu denumirea CineMaraton, care va avea un format tematic, de film, şi va emite din Câmpulung (Argeş).
Noua televiziune va fi retransmisă la nivel naţional prin compania de telecomunicaţii Digital Cable Systems (DCS) şi prin platforma acesteia, Akta Telecom.
Televiziunea va difuza emisiuni precum "CineInterviu" (interviuri scurte difuzate înaintea filmelor) şi "CineRezumat" (material de cinci minute care va rezuma intriga filmului), iar "CineŞtie" va fi o emisiune interactivă prin care vor fi testate cunoştinţele cinematografice ale telespectatorilor - potrivit descrierii solicitanţilor.
CineMaraton va realiza o producţie proprie de 30,6%, difuzând 69,4% producţii ale altor producători (filme româneşti).

                                                                                       C.L.

miercuri, 22 mai 2013

Învăţătorul Alexandru Cosmuţa, un martir al regimului comunist din România


 În 18 februarie 1952, când zăpada era de un metru şi jumătate, pe o amărâtă uliţă din Glodul Someşului ce ducea către Frâncenii de Piatră, la numărul 89, pe la ora două din noapte a apărut un Rover Land al Securităţii şi nişte necunoscuţi l-au ridicat pe tatăl meu. Eram în pat cu mama mea care mă mângâia, au bătut la uşă cu putere strigând: „Deschide!”. Mama a sărit în straie de noapte, iar un securist i-a spus „Aprinde lumina!”. Au aprins ei un chibrit până s-a făcut lumină în casa noastră şi atunci am văzut pe miliţianul din Ileanda însoţit de nişte civili în haine de piele şi cu căciuli pe cap.
        "Tovarăşul" învăţător-director Alexandru Cosmuţa a fost ridicat brutal din pat ( i s-a dat voie să-şi pună mâncare pentru trei zile ) şi l-au dus la Dej, în beciurile insalubre şi reci deasupra Someşului, unde a fost bătut alăturea cu moartea pentru că s-a opus colectivizării şi instalării comunismului în România.
      A urmat calvarul pentru Cosmuţa Alexandru, care avea 7 hectare de pământ  ( din partea mamei,  fostă Mureşan ) dar şi celor dragi lui. Oameni nevinovaţi,  aflaţi în aceeaşi situaţie ca tatăl meu pentru ideile lor, din „plugul inteligenţei” a făcut "muşchi" şi a rezistat la Canalul Dunăre – Marea Neagră, apoi în alte lagăre de concentrare la Olteniţa, Bragadiru, Spanţov. Toate facultăţile şi le-a petrecut după Preparandia din Gherla. 
Iar acum, în mai 2013 ne speriem de 3 ani de puşcărie pentru „Jiji” Becali!!!
         Mărturiseşte printre lacrimi, cum de oboseală s-a aşezat şi a adormit după o baracă iar  un ceacâr i-a strigat numele în susul unei bărăci: „Unde-i Cosmiţa să-i rup oasele?!” Tatăl meu s-a speriat şi a fugit în plutonul de lucru pentru că nu era voie să fie bătuţi în grup.
 Şi astăzi când se fură bogăţia ţării nu avem voie să fim condamnaţi şi li se ridică osanale hoţilor pentru infracţiunile săvârşite de către o televiziune mai tembelă ca alta.
         Şi tot astăzi, copiii frumoşi, inteligenţi nu pot să se realizeze în această ţară carpato-danubiană-pontică de aceşti „magnaţi” care nu iubesc România. Iubesc  doar bogăţiile ei, pe care le fura inteligent pentru neamul lor de corupţi, analfabeţi, tupeişti şi urmaşi.  
Ce ţară este aceasta, mă întreb şi eu ca fiu al unui martir?!

                                                                 prof. Cornel Gheorghe COSMUŢA

luni, 28 mai 2012

Un îndemn !


La mine am un student din Brazilia. Zilele acestea au venit  părinţii lui aici cu ocazia Sfântelor Sărbători ale Pogorârii Duhului Sfânt în tradiţia Bisericii de Vest . Fac un tur prin Europa cu toţii. Aşa că mică atenţie mi-a adus o machetă a bisericii lor : Igreja da Pampula Belo Horizonte, biserica franciscană, undeva  la vreo 300 km de San Paulo  şi o lucrare de lemn reprezentând Duhul Sfânt în formă de porumbel, aşa cum l-a văzut Sf.Ioan Botezatorul la botezul Domnului IIsus Hristos cu o rugăciune foarte frumoasă  catre Duhul Safant pentru familie. O scriu aşa cum este ea în portugheza :  

"O Divino Espirito Santo, protege,  fortalece a ampara a familia,  vibrando alegria e paz por todo ambiente". M-am mirat mult de macheta bisericii. Pe urmă mi-am dat seama de simbolistică. Familia, în fond,  este mica Biserica. Ţii Biserica în suflet cu Mărturisitorii din neamul Tău, aproape lângă familie ca celula trupească şi spirituala a neamului din care faci parte. (fie că este aproape fie că eşti departe ) 
De fapt era, şi o simbolsitica de a ne invita la ei la anul în Brazilia. De la familie creştină către familie creştină.
Şi acum vine îndemnul :
Numai dacă s-ar pune în vânzare prin Bisericii miniaturi ale Mănăstirii Martirilorde la Poarta Alba, cu siguranţă BOR şi Episcopia Tomisului ar strânge suficienţi bani ca să se înceapă lucrările.  ( la un preţ de nimic de numai 10 lei). Vă daţi seama de lucrare şi pe plan spiritual ?! Ce efect ar produce ? Fiecare îşi apropie în simbol martirii lui Hristos morţi la Canal, în casa lui, în initimitatea lui, care sunt sub Altarul Domnului, din Ceruri, aşa cum  i-a văzut Sf.Ioan, ucenicul Domnului în Descoperirea (Apocalipsie) pe care a avut-o în Insula Padmos. După acea viziune se construieşte  şi s-a construit de 2000 de altarele Bisericii lui Hristos, pe Mărturia de Sânge a "Mărturisitorilor Săi".  ( vezi Apocalipsa Sf.Ioan  cap. 6 : 9-10) 

Victor Negara