Aforismul zilei - Radu STANCA

 

Lumea Poeziilor - Radu STANCA

 

Lumea Poeziilor - Radu Stanca

 

Semnificațiile zilei de 26 decembrie 2022

 

Evenimente ale zilei 26 decembrie

1606: 

S-a jucat pentru prima oară tragedia Regele Lear scrisă de William Shakespeare după legenda regelui britanic Leir.

1805: 

Austria și Franța napoleoniană semnează Tratatul de la Pressburg.

1848: 

Are loc la Iași, premiera primei opere românești „Baba Hârca“, de Matei Millo.

1883: 

Premiera, în Franța, la Théâtre des Variétés, a operetei "Mam` zelle Nitouche" de Florimond Hervé.

1908: 

Jack Johnson devine primul afro-american campion mondial la box.

1925: 

Marea Adunare Națională a Turciei decide să adopte calendarul gregorian, cu efect de la 1 ianuarie 1926.

1943: 

Vasul de război german Scharnhorst este scufundat în cel de-al Doilea Război Mondial într-o bătălie navală împotriva a două grupuri de luptă britanice din Marea Nordului în Norvegia. Din echipajul de 1968 de oameni au supraviețuit doar 36.

1982: 

"Persoana Anului" desemnat de revista Time este pentru prima dată ne-umană, computerul personal.

1989: 

Revoluția Română din 1989: Frontul Salvării Naționale formează un guvern provizoriu.

Guvernul anunță modificările din Constituție, garantează drepturile minorităților naționale, autorizează libera angajare în câmpul muncii, introduce în țară economia de piață liberă și promite desfășurarea liberă a alegerilor.

2003: 

Un puternic cutremur devastează orașul Bam (Iran); 43.300 morți, 90.000 rămași fară case.

2004: 

Un puternic cutremur care a avut loc în Oceanul Indian a cauzat tsunami devastând Sri Lanka, India, Indonezia, Thailanda, Malaysia, Maldive și alte zone. Numărul de morți este de peste 230.000 de oameni.

Celebrări 26 decembrie

1791: 

A fost născut Charles Babbage.

1891: 

A fost născut Henry Miller.

1716: 

A fost născut Thomas Gray.

1940: 

A fost născut Vintila Ivanceanu.

Comemorări 26 decembrie

1972: 

A murit Harry S. Truman.

2006: 

A murit Gerald R. Ford.

1962: 

A murit dramaturgul, poetul, eseistul și regizorul Radu Stanca - FOTO.

Sursa: Wikipedia

Lumea Poeziilor - Radu STANCA

Evenimentele zilei de 5 martie 2022

 Evenimente ale zilei 5 martie

1608: 

Sigismund Rákóczi s-a retras din domnie; a fost ales ca principe al Transilvaniei Gabriel Báthory.

1616: 

Biserica catolică a declarat ca erezii teoriile legate de astronomie ale episcopului Nicolaus Copernic (1473-1543).

1658: 

A început domnia lui Mihnea Radu în Țara Românească (1658-1659).

1711: 

Printr-un ucaz al țarului Petru cel Mare, în cadrul reformelor sale, este definită o nouă funcție, aceea de Oberfiskal, un funcționar superior "a cărui sarcină va fi să-i urmărească în taină pe toți oamenii și chiar și pe cei mai înalți dregători".

Oberfiskalul are în subordine 500 de fiskalii care urmează să descopere pe judecătorii corupți, pe cei care înșeală fiscul, pe funcționarii care cer mită.

1860: 

Parma, Toscana, Modena și Romagna votează în referendumuri pentru a se alătura Regatului Sardiniei.

1889: 

La Ateneul Român a avut loc primul concert susținut de orchestra Societății Filarmonice Române, astăzi Filarmonica George Enescu.

1902: 

S-a adoptat "Legea pentru organizarea meseriilor", cunoscută sub numele de Legea Missir; a intrat în vigoare la 13/26 septembrie 1902.

1918: 

Capitala Rusiei se mută de la Petrograd la Moscova.

1919: 

Decret-lege în România privind adoptarea calendarului gregorian, începând de la 1 aprilie 1919 (stil vechi), care a devenit 14 aprilie (stil nou).

1931: 

„Pactul de la Delhi" încheiat de Mahatma Gandhi cu E.Irwin, viceregele Indiei, privind suspendarea campaniei de nesupunere civilă începută în martie - aprilie 1930, organizarea unei consfătuiri a delegaților Congresului cu guvernul britanic.

1933: 

Partidul nazist al lui Adolf Hitler obține 43,9% la alegerile Reichstag. Acest lucru va permite mai târziu naziștilor să treacă legea de abilitare și de a stabili o dictatură.

1944: 

Al Doilea Război Mondial: Armata Roșie începe Ofensiva Uman–Botoșani în Republica Sovietică Socialistă Ucraineană.

1946: 

Churchill a declarat, la Fulton (Missouri), că de la Stettin, din Baltica, până la Trieste, din Adriatica, o "cortină de fier" a coborât traversând continentul european – începutul Războiului Rece.

1953: 

Moare Iosif Vissarionovici Stalin în vârstă de 74 de ani.

Trupul său a fost mumificat și păstrat în Mausoleul lui Lenin până la 3 octombrie 1961, când a început destalinizarea în Uniunea Sovietică. Trupul lui Stalin a fost îngropat, după aceea, lângă zidul Kremlinului.

1968: 

În perioada 5-10 martie 1968 a avut loc prima ediție a Festivalului Internațional de muzică ușoară Cerbul de Aur.

1970: 

A intrat în vigoare Tratatul cu privire la neproliferarea armelor nucleare.

2003: 

La Haifa, 17 civili israelieni sunt uciși de o bombă sinucigașă Hamas în masacrul din autobuzul 37.

Celebrări 5 martie

1951: 

A fost născut Cornelia Manicuta.

1920: 

A fost născut Radu Stanca - FOTO.

1870: 

A fost născut Frank Norris.

1918: 

A fost născut James Tobin.

1939: 

A fost născut Ion Budescu.

1943: 

A fost născut Virginia Carianopol.

1965: 

A fost născut Augustin Ioan.

1951: 

A fost născut Stefan Munteanu.

1957: 

A fost născut Niculina Oprea.

1946: 

A fost născut Anca Pedvis.

1937: 

A fost născut Leon Talpa.

1970: 

A fost născut Yuu Watase.

1976: 

A fost născut Zeno Sustac.

1910: 

A fost născut Iustin Moisescu.

Comemorări 5 martie

1953: 

A murit Iosif Vissarionovici Stalin.

1971: 

A murit Jean Grenier.

1955: 

A murit Hortensia Papadat-Bengescu.

1876: 

A murit Marie D'Agoult.

1944: 

A murit Max Jacob.

1893: 

A murit Hippolyte Taine.

1950: 

A murit Edgar Lee Masters.

2013: 

A murit Hugo Chavez.

Sursa: Wikipedia

Lumea Poeziilor - Radu Stanca

Lumea Poeziilor - Radu STANCA

Pentru nepreţuitul Radu Stanca

 După volumul Dăltuiri, îngrijit de universitarul sibian Anca Sîrghie împreună cu Marin Diaconu, cu texte de Radu Stanca (versuri, traduceri, teatru, eseuri, cronici)  şi note, respectiv 330 de pagini, apărut în anul 2012 la Editura Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă, din Bucureşti, a urmat în 2015 un altul:Radu Stanca: profil spiritual, cu o prefaţă de Eugen Simion, alcătuit de Anca Sîrghie  împreună cu Marin Diaconu, la aceeaşi editură bucureşteană. Volumul de 720 de pagini conţine biobibliografie, texte inedite editorial din opera scriitorului şi omului de teatru activ la Sibiu la mijlocul veacului 20, o serie de evocări ale personalităţii sale şi câteva foarte utile instrumente bibliografice: Lista publicaţiilor la care a colaborat Radu Stanca între anii 1932-1962, Lista pseudonimelor folosite de Radu Stanca în aceeaşi perioadă şi Lista publicaţiilor care au tipărit inedite sau au preluat texte ale lui Radu Stanca (1963-2014). Volumul  Lucian Blaga şi ultima lui muză de Anca Sîrghie, Sibiu: Editura Techno Media, obţine Premiul pentru Publicistică „Octavian Goga“, în cadrul Premiilor Filialei Sibiu a Uniunii Scriitorilor din România pentru anul 2015.

   Atenţia neobositei cercetătoare, iremediabil îndrăgostite de creatorul lui Ars doloris, nu datează de ieri-alaltăieri, ea s-a concretizat încă din anul 1981 când, la 9 mai, Anca Sîrghie susţinea teza de doctorat cu teza Radu Stanca – Studiu

monografic, bucurându-se chiar de un referat scris de Constantin Noica, pentru cea dintâi lucrare de gen din literatura română. Studiul Radu Stanca – Ipostazele omului de teatrucunoaşte o a doua ediţie la Sibiu: Casa de Presă şi Editura Tribuna, în 1996, 210 pagini.

    Se cuvine amintit şi rolul de ambasador cultural jucat cu succes de Anca Sîrghie dincolo de Ocean, unde conferenţiază de ani buni pentru românii din Montréal, din Hamilton – Câmpul Românesc, din Denver – Cenaclul „Mircea Eliade“, sau din New York – Institutul Român de Teologie şi Spiritualitate Ortodoxă şi Cenaclul literar „M.Eminescu“, recent în Cleveland, vorbindu-le despre Eminescu şi Blaga, despre poeţii români, de la George Coşbuc la Ioan Alexandru şi, fireşte, despre Radu Stanca. Iar în anul 2016, la Editura Techno Media din Sibiu îi apare volumul, de 462 de pagini, Radu Stanca: Evocări şi

interpretări în evantai. Cuvântul înainte al autoarei comemorează cei „95 de ani de nemurire“ ai poetului, dramaturgului şi regizorului Radu Stanca, al cărui nume este anexat Teatrului Naţional din localitatea unde el a lucrat, o

instituţie care, o spunem cu adâncă tristeţe, nu a pus în scenă niciuna dintre cele cincisprezece piese de teatru ale patronului său, în toţi anii de glorie de când îi poartă numele.

   Cartea este structurată pe cinci capitole. I - Evocări, II -Interpretări, III - Radu Stanca în reportaje, IV -Pe drumul către steaua „care a ars cândva nepotolit“ a lui Radu Stanca, V -Anexe şi VI - Note. Autoarea ne-a mărturisit personal:

„Absolut TOATE evocările recente, deci în afară de cele semnate de Horia Stanca, Eugen Todoran şi Cornel Regman, mult mai vechi, au fost provocate, realizate de mine, corectate de mine ca text, ca şi interviurile propriu-zise. La

fel am conceput şi Interpretările, cercetările mele recente“. Cartea are ataşat pe coperta a treia un compact-disc cu piesa lui Radu Stanca, Hora domniţelor, adaptare radiofonică de Ioan Chindriş în regia artistică a regretatului Ioan Taub, difuzată în premieră la 25 noiembrie 1969, în emisiunea „Carnet teatral“ unde, pe lângă comentariile specialiştilor, poate fi auzită şi vocea distinsei soţii a  maestrului, actriţa Dorina – Doti – Stanca. Un cadou neaşteptat, o nestemată dăruită iubitorilor de teatru, de versurile, de frumuseţea operei complexe a lui Radu Stanca. Aşa cum stă în faţa aceluiaşi cititor, recenta carte a Ancăi Sîrghie, în seria dedicată de-o viaţă reprezentantului Cercului Literar de la Sibiu, încă insuficient preţuitului Radu Stanca.

-Mihai Posada, Un nou volum al Ancăi Sîrghie, despre Radu Stanca. În “Tribuna“, Sibiu, nr. 7680, 14 iunie, 2016, p. 22.

Lumea Poeziilor - Radu STANCA

Lumea Poeziilor - Radu Stanca

Lumea poeziilor - Radu STANCA

Poem de Radu Stanca

O să rămâi în mine şi după ce-o să pleci,

La fel de nepătrunsă, la fel de-mbietoare,

O insulă ciudată cu drumuri şi poteci

Ce nu duc nicăirea sărmana mea plimbare.

O să rămâi în mine şi când vei încerca

Să intri în pădure şi să te pierzi într-însa.

Vezi ! Urma ta săpată e în visarea mea

Şi pot, oricând îmi place, să umblu după dânsa.

Şi te-aş găsi chiar dacă n-ai vrea să te găsesc,

Şi te-aş afla oriunde te-ai ghemui hoţeşte.

Visarea mea e ca un condur împărătesc

Ce numai la piciorul tău zvelt se potriveşte.

O să rămâi în mine şi după ce-o să zbori

Din inima mea neagră, ca un canar din cuşcă.

Tristeţea mea ciudată te va ochi şi-n nori ;

Tristeţea mea ţinteşte mai bine ca o puşcă

Şi te-aş zări oricâte costume ai schimba,

Oricâte măşti ţi-ai pune să nu te pot cunoaşte.

Visarea mea – din sute de mii te-ar descifra.

Tristeţea mea – din sute de mii te-ar recunoaşte.

Cronologie bio-bibliografică

Radu Stanca a fost fiul Mariei (născută Munteanu) și al lui Sebastian Stanca, preot. A fost nepotul lui Dominic Stanca, iar scriitorul Horia Stanca i-a fost frate.

5 martie 1920 - se naște Radu Stanca, mezinul familiei Sebastian Stanca, în orașul Sebeș, în casa de pe str. Sicolorum nr. 53 (astăzi localul Școlii generale nr. 3).

1927 - Radu Stanca este înscris în clasa I-a primară a Școlii de aplicație de pe lângă Școala Normală de învățători din Cluj

1930 - elev în clasa I-a B de la Liceul "G. Barițiu" din Cluj (Matricola Lic. "G. Barițiu", 1930/31, vol. I, f. 107). În timpul școlarității l-a avut ca director pe scriitorul Alex. Ciura (până în 1936) iar ca profesor de lb. română pe criticul Ion Chinezu; mediile de absolvire ale celor opt clase de liceu sunt onorabile; conferința profesorală intervine de două ori în situația lui școlară

1932 - în "Universul Copiilor", nr. 15, p. 226, apare Legenda peștilor "culeasă de Radu Stanca"

1935, 15 ian. - apare revista școlară "Mâine", "artă-literatură". Directori: Vladimir Zlătaru și Radu Stanca; tânărul "director" semnează în p.4 prima sa poezie, "mi-e dor"; după acest debut precoce și până în 1945, R. Stanca va publica versuri, articole, eseuri etc. în: "Națiunea Română", "Pagini literare" (Turda), "Lanuri" (Mediaș), "Afirmarea" (Satu-Mare), "Familia" (Oradea - seria III), "Gând românesc", "Symposion", "Luceafărul", "Universul literar", "Vremea", "Curțile dorului", "Claviaturi", "Kalende", "Revista cercului literar" etc

1938 - Radu Stanca își ia bacalaureantul cu media 8,50 fiind clasificat al doilea din 57 de candidați; se înscrie la Facultatea de litere și filosofie din Cluj

3 aprilie 1940 - premiera cu "O scrisoare pierdută" de I. L. Caragiale, jucată de "studenții în litere", în regia prof. univ. Liviu Rusu; prima apariție pe scenă a lui Radu Stanca în rolul lui Farfuridi

1941 - apare la Sibiu "Curțile dorului" (nr. 1 ian. și nr. 2-4 februarie-aprilie) - revistă de literatură a studenților în litere și filosofie. Redactor responsabil: Radu Stanca; pentru scurt timp, Radu Stanca este redactorul paginii culturale a ziarului "Țara" (Sibiu, 1942+1944, dir. Grigore Popa)

1942 - Radu Stanca își ia licența în litere și filosofie, calificată "magna cum laude", cu o dizertație despre Problema cititului

1943 - este numit suplinitor în postul de asistent de la catedra de folosofie a culturii, condusă de Lucian Blaga

1945 - iunie-august, apare la Sibiu "Revista Cercului Literar", revistă lunară de literatură, filosofie și artă. Redactor: I. Negoițescu, iar Radu Stanca se numără printre colaboratori

1945, oct. - Radu Stanca rămâne la Sibiu, ca profesor de "Introducere în estetica teatrului" la Conservatorul popular (până în 1949)

1947 - lui Radu Stanca i se decernează Premiul "Sburătorul" pentru piesa de teatru în manuscris "Dona Juana" 13 febr. - premiera piesei "Căsuța din câmpie"de S. Marșak, primul spectacol semnat de Radu Stanca, încadrat pe atunci numai asistent de regie; 

17 aug. 1949 - primește numirea de regizor - printr-o activitate stăruitoare, de excepțională vocație și concepție artistică, R.Stanca a jucat un rol de primă însemnătate în dezvoltarea și afirmarea colectivului sibian, până în 1961

- printre cele mai importante spectacole puse în scenă în această perioadă amintim "Gaițele" de Al. kirițescu - în patru montări diferite, "O scrisoare pierdută" de I. L. Caragiale - în trei montări diferite, "Hagi Tudose" de B. Delavrancea, "Mirandolina" (Hangița) de C. Goldoni etc.

1951, 9 iunie - se căsătorește cu Dorina Ghibu, actriță de la Teatrul Național din Cluj; este numit profesor la recent înființata Școală Populară de Artă din Sibiu

1952 - se decernează Premiul de Stat cls. III, pentru spectacolul cu Hagi Tudose de B. Delavrancea, unui colectiv de la Teatrul de Stat din Sibiu compus din: C. Sincu, R. Stanca ("laureat al Premiului de Stat"), C. Rădulescu, N. N. Matei și S. Mușatescu (premiera a avut loc în 1951)

1954, 24 sept. - se naște Barbu Stanca, unicul fiu al scriitorului

1956, 1 oct. - se înființează, la insistențele lui Radu Stanca, secția germană a teatrului de Stat din Sibiu

1957 - revine masiv în publicistică - începuturi sporadice încă din 1946/47 - cu versuri, articole, eseuri, aforisme etc. în: "Tribuna", "Contemporanul", "Steaua", "Viața românească", "Scrisul bănățean" etc.

1961, 1 oct.- Radu Stanca este numit prim-regizor la Teatrul Național din Cluj

1962 - montează, în această calitate, ultimele sale spectacole: "D-ale carnavalului" de I. L. Caragiale (februarie) și "Unchiul Vania" se A. P. Cehov (noiembrie); agravarea bolii îl obligă să se interneze de trei ori, pe perioade mai lungi, în Clinica de boli pulmonare din Cluj; 26 decembrie, Radu Stanca se stinge din viață, la clinia de boli pulmonare din Cluj, în vârstă de 42 de ani

 14 iunie 1963 - moare Barbu Stanca, fiul scriitorului, în vârstă de 9 ani

1965 - apare monografia Ștefan Braborescu, Ed. Meridiane, Col. "Figuri de seamă ale teatrului românesc"

Semnificaţii istorice pentru ziua de 5 martie

1133 - S-a născut Regele Henric al II-lea al Angliei (m. 6 iulie 1189)

1608 - Sigismund Rákoczi s-a retras din domnie; a fost ales ca principe al Transilvaniei Gabriel Báthory

1658 - A început domnia lui Mihnea Radu în Ţara Românească (1658 - 1659).

1696 - S-a născut pictorul şi gravorul Giovanni Battista Tiepolo.(m. 27 martie 1770)

1827 - A încetat din viaţă Pierre Simon Laplace, astronom, matematician şi fizician (n. 23 martie 1749)

1827 - A încetat din viaţă Alessandro Volta, fizician italian; a inventat pila electrică, iar numele său a fost dat unităţii de tensiune electrică (volt) (n. 18 februarie 1754)

1870 - S-a născut Frank Norris, scriitor american.(m. 25 octombrie 1902)

1889 - La Ateneul Român a avut loc primul concert susţinut de orchestra "Societăţii Filarmonice Române", în prezent Filarmonica "George Enescu".

1893 - A încetat din viaţă Hippolyte Taine, istoric, estetician, filosof şi critic literar francez (n. 21 aprilie 1828)

1902 - S-a adoptat Legea pentru organizarea meseriilor, cunoscută sub numele de Legea Missir; a intrat în vigoare la 13/26 septembrie 1902

1909 - S-a născut Alexandru Gregorian, scriitor şi ziarist; directorul Secţiei Româneşti a Europei Libere (1950 - 1954) (stabilit în Spania)

1918 - Sfârşitul primului război mondial. A fost semnat, la Buftea, Tratatul preliminar de pace între România şi Puterile Centrale, pe baza căruia s-a definitivat Tratatul de pace de la Bucureşti (5/18).

1918 - S-a născut James Tobin, economist american, laureat al Premiului Nobel pentru Economie (m. 11 martie 2002)

1919 - România a adoptat un decret-lege prin care era introdus calendarul gregorian, începînd de la 1 aprilie 1919 (stil vechi), care a devenit 14 aprilie (stil nou)

1920 - S-a născut Radu Stanca, poet, dramaturg, regizor, mentor şi membru marcant al Cercului Literar de la Sibiu unde au activat nume importante ale literaturii române, precum Ion Negoiţescu şi Nicolae Balotă (m. 26 decembrie 1962)

1922 - S-a născut Pier Paolo Pasolini scriitor, critic, scenarist, actor şi regizor de film (m. 2 noiembrie 1975)

1939 - A încetat din viaţă Moses Gaster, istoric literar şi folclorist (n.17 septembrie 1856)

1944 - A încetat din viaţă Max Jacob, poet şi pictor , în lagărul nazist de la Drancy; a fost unul dintre iniţiatorii cubismului şi suprarealismului în arta franceză a secolului XX. (n.12 iulie 1876)

 1946 - Fostul premier britanic Winston Churchill a declarat, la Fulton (Missouri), că de la Stettin, din Baltica, până la Trieste, din Adriatica, o cortină de fier a coborât traversând continentul european. Această afirmaţie marchează începutul războiului rece.

1953 - A încetat din viaţă I.V. Stalin (Iosif Vissarionovici Djugaşvili), şef al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (1924-1953)

1955 - A încetat din viaţă Hortensia Papadat Bengescu, prozatoare şi autoare dramatică. (n. 8 decembrie 1876)

2004 - A încetat din viaţă Irina Coroiu, critic de teatru şi film (n.12 martie 1950)

2005 - A încetat din viaţă într-un hotel din Oklahoma City dirijorul de origine română Sergiu Comissiona. A emigrat în Israel în 1959, a fost numit Director muzical al Orchestrei Simfonice din Haifa şi a fondat Orchestra de Cameră din Israel. A condus Ochestra Simfonică din Baltimore între 1969 şi 1984, a condus Houston Symphony în cea mai mare parte a anilor '80 şi orchestra simfonică din Vancouver între 1991 şi 2000, iar în ultimii ani a dirijat, ca invitat, mai multe orchestre din întreaga lume. (n. 1929)

2007 - A încetat din viaţă Henri Troyat, romancier, eseist şi biograf francez de origine rusă, pe numele său real Lev Tarassov; câştigător al unui premiu Goncourt (n. 1911, la Moscova)

2008 - A încetat din viaţă Leonard Rosenman, cunoscut compozitor pentru cinema şi televiziune, laureat al premiului Oscar în 1975 şi 1976 pentru "Barry Lyndon", de Stanley Kubrick, respectiv "Adevărata Glorie/ Bound for Glory", de Hal Ashby; printre premiile câştigate se mai numără, pe lângă cele două premii Oscar, două premii Emmy pentru muzica din serialul american de comedie "Sybil", în 1976, şi pentru filmul "Friendly Fire", în 1979

2009 - Scriitorul Horton Foote, ale cărui piese, romane şi scenarii au descris problemele vieţii din orăşelele americane de provincie şi i-au adus două premii Oscar, un premiu Emmy şi un premiu Pulitzer, a decedat ("Să ucizi o pasăre cântătoare", "Tender Mercies") (n. martie 1916).

                                                                                               I.I.D.

Lumea poeziilor - Radu Stanca

LUMEA POEZIILOR

Lumea poeziilor

Lumea poeziei ( V )