Ce salarii cer sindicatele pentru cadrele didactice, în noua grilă din sistemul bugetar

Federația Sindicatelor Libere din Învățământ a înaintat, luni, 18 ianuarie 2016, o adresă către Ministerul Muncii, prin care conturează nivelul salariilor care ar trebui stabilite, pentru acest sector, în noua grilă a salarizării. “În prezent, salariul mediu în învățământ este cu aproximativ 45% mai mic decât salariul mediu din administrație și ordine publică și reprezintă doar 25% din salariul magistraților, situație absolut anacronică, în condițiile în care aproximativ 80% dintre salariații din învățământ au studii superioare”, argumentează liderii Federației, care punctează că “'O lege de salarizare construită plecând de la principii corecte presupune ca fiecare categorie socio-profesională să fie poziționată în grila de salarizare, în funcție de rolul pe care-l are în dezvoltarea societății. (...) O componentă fundamentală a acestui domeniu este resursa umană și, inevitabil, subfinanțarea a condus la degradarea alarmantă a statutului social al personalului din sistemul educațional. Din cauza salarizării umilitoare, calitatea profesională a dascălilor care au intrat în sistem în ultimii ani a scăzut constant, ceea ce a avut drept consecință scăderea calității actului instructiv-educativ”.

FSLI arată că “în sistemul de educație, de exemplu, principalul indicator — în funcție de care ar putea fi stabilită performanța didactică — este progresul școlar al elevilor, numai că, din păcate, nu există instrumente care să-l poată cuantifica corect. Nu trebuie omis și faptul că există diferențe mari între unitățile de învățământ din mediul rural și din mediul urban în ceea ce privește baza materială, dar trebuie avută în vedere și condiția socio-profesională diferită a populației, în funcție de mediu (urban/rural), dar și de zona geografică, care au legătură directă cu performanța școlară”. Sindicaliștii subliniază că în învățământ va fi aproape imposibil de evaluat obiectiv performanța profesională a dascălilor, în condițiile în care nu există standarde naționale de evaluare a competențelor.

Reprezentanții FSLI susțin că este “utopic să vorbim despre «performanța didactică»”, atâta timp cât programele școlare sunt complet depășite și neadecvate la cerințele actuale de pe piața muncii”, iar “Având în vedere timpul foarte scurt în care se intenționează să fie elaborat acest proiect de lege, soluția realistă ar fi ca punctul de plecare să îl reprezinte proiectul elaborat în toamna anului trecut și, eventual, să se introducă criterii suplimentare față de cele existente, pentru acordarea premiilor individuale”.

În comunicatul de luni, sindicaliștii oferă și câteva repere, „principiile de bază care ar trebui să stea la baza construcției noii grile de salarizare în învățământ”:

• Salariul de bază al profesorului debutant să fie de 150% față de un salariu minim pe economie;
• După 15 ani de activitate didactică să se poată ajunge la un salariu care să reprezinte o creștere de 75% față de salariul debutantului;
• Salariul de bază maxim al unui profesor să reprezinte 150% față de salariul profesorului debutant și să poată fi atins după 25 de ani de activitate didactică;
• Salariul de bază al învățătorului/educatorului cu studii medii să reprezinte 80% din salariul profesorului.

                                                                              Scris de  Telegrama