ACEASTĂ VIAŢĂ ESTE DE RAHAT

La naştere, nu îţi alegi părinţii,

Chiar dacă doare, e adevărat

Şi fără a te pune rău cu sfinţii,

Această viaţă este de rahat.

Copilărie n-ai, n-ai timp de joacă,

Devii matur la paisprezece ani

Şi gura ta nu ştie să mai tacă,

Cu-ai tăi părinţi te simţi printre orfani.

Te-ntreabă, nu te-ntreabă despre şcoală,

Se uită, nu se uită în penar

Şi nu le pasă dacă ai vreo boală,

Sau dacă ai vreun ban în buzunar.

Că sex nu au făcut să îţi dea viaţă,

Naşterea ta a fost o întâmplare,

Ia viaţa-n piept şi trebui să-i faci faţă,

Că dacă nu, pe ei tot nu îi doare.

Dacă ai fraţi, mai bine fă-ţi valiza,

Te vor minţi, nu ştii cu cine ţin

Şi care, pentru ei, le este miza,

Ce li se mai năzare din senin.

Mai bine pleacă, timpul tot se duce,

Nu aştepta până la majorat,

Tu fii dintre acei ce poartă cruce,

În viaţa asta care-i de rahat.

Pe unde-ajungi, să nu uiţi de credinţă,

Nici naşii n-ai ales la botezat,

Nici numele nu a fost cu putinţă,

Îl porţi pe-acela care ţi s-a dat.

Ţi s-a dat viaţă, ţi s-a dat şi nume,

Ar trebui să fii un mulţumit,

Iar Dumnezeu ţi-a dat o lume,

Motive ai acuma de muncit.

 Nu-ţi poţi alege nici femeia,

Când vine săptămâna, neagra,

Numai la ea, în cap îţi e ideea

Şi n-ai nevoie de Viagra.

Ea îţi va spune c-a rămas gravidă,

Vei auzi cum gura nu-i mai tace,

Cu faţa de acum lividă,

Nu vei putea decât să cazi la pace.

Şi iată, cum a fost cu tine,

Că şi cu tine la fel s-a-ntâmplat,

Stai liniştit, aşa e şi cu mine,

Această viaţă este de rahat.

                   CONSTANTIN MÎNDRUŢĂ